Arestat la 19 ani, Pafnutie ”Nutti” Pătrăşcanu a devenit din victimă unul dintre cei mai teribili torţionari din cadrul Experimentului Piteşti. Acesta a petrecut în total 13 ani în închisorile comuniste.
Experimentul Piteşti, prin care deţinuţii politic au fost siliţi să se tortureze reciproc, a fost mult mai extins în spaţiul concentraţional românesc.
Un constănţean supravieţuitor al Experimentului Piteşti spune că se simte umilit de ultimele declaraţii ale doi cercetători ai Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii potrivit cărora teroarea din închisorile comuniste a fost doar o reglare de conturi între grupări de legionari, iar cei care au suportat-o sunt nişte „c..i“ cu ochi.
Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor au stârnit o adevărată furtună după ce au negat Experimentul Piteşti. „Adevărul“ a stat de vorbă pe această temă cu apreciatul profesor britanic Dennis Deletant, cu expertul francez în istoria comunismului Stephane Courtois şi cu expertul IICCMER Clara Mareş.
La Piteşti a început vineri, 27 septembrie, a XIX-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Experimentul Piteşti-Reeducarea prin tortură”. Este un eveniment de marcă la care participă timp de trei zile zeci de foşti deţinuţi politici, istorici şi cercetători din Europa şi America. Printre aceştia s-a numărat şi Sergiu Rizescu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Argeş.
Mai mulţi tineri au afişat, miercuri, steaguri comuniste în faţa fostei închisori Piteşti, unde acum este un memorial. Ei au postat poze pe Facebook şi un mesaj jignitor la adresa celor care au suferit în teribilul Experiment Piteşti. Unul dintre participanţi a explicat pentru Adevărul motivaţia acţiunii ce a stârnit un val de reacţii negative.
Cei patru minori germani găsiţi în urma percheziţiilor DIICOT la centrul pentru copii „Projekt Maramureş” din Vişeu de Sus au fost preluaţi de Protecţia Copilului Maramureş şi beneficiază inclusiv de consiliere psihologică. Instituţia din Maramureş arată că nu a fost sesizată despre existenţa unor cazuri de abuz asupra copiilor germani până la acţiunea DIICOT.
Zeci de poliţişti şi jandarmi din Timiş îi caută pe doi tineri de 19 şi 21 de ani care a evadat de la Centrul de Reeducare Buziaş. Unul dintre tineri era condamnat pentru furt, iar celălalt pentru tăinuire.
Povestea preotului Ioan Popescu, condamnat politic în 1950 pentru „instigare publică“ şi ţinut aproape doi ani în închisoarea Piteşti pare incredibilă în ziua de astăzi. Copiii lui n-au mai avut acces la facultate, fratele, arestat şi el, nu s-a mai căsătorit niciodată, ginerele a fost sfătuit să divorţeze de fiica lui la trei zile de la nuntă...
Problemele populaţiei uigure, de religie musulmană, care locuiesc majoritar în provincia nord-vestică Xinjiang, sunt binecunoscute la nivel mondial. Încă din 2009, când manifestaţii masive de protest s-au încheiat cu moartea a peste 200 de persoane, modul în care China rezolvă problema uigurilor a fost discutabilă.
Guvernul a avizat vineri, 28 iunie, un proiect de lege care prevede măsuri şi servicii destinate copiilor care au un comportament deviant. Documentul stabileşte acţiunile ce urmează a fi întreprinse de autorităţi în vederea reeducării copiilor minori care săvârşesc fapte prevăzute de legea penală sau contravenţională, dar nu pot fi traşi la răspundere, transmite IPN.
Arestat la 26 de ani, Gheorghe ”Gelu” Gheorghiu a petrecut în total 16 ani în închisorile comuniste. Iar cea mai teribilă perioadă a petrecut-o în cadrul Experimentului Piteşti, fiind una dintre victimele predilecte ale torţionarului Eugen Ţurcanu.
George Cuşa, de 92 de ani, şi-a petrecut aproape toată tinereţea prin închisorile comuniste. A trecut pe rând pe la Jilava, Piteşti, închisoare destinată exclusiv studenţilor, unde a fost bătut de foşti colegi convertiţi la comunism, apoi Gherla, Închisoarea Militară Constanţa şi Aiud. Nici în afara celulei nu s-a simţit liber, fiind urmărit de Securitate până la Revoluţia din 1989.
Anton Makarenko era considerat pedagogul „de geniu” al sovieticilor. El a pus bazele coloniilor de reeducare, axate pe ideea că opinia colectivă trebuie să distrugă opinia individuală.
Martin Küchen (53 de ani, Suedia), unul dintre cei mai apreciaţi artişti şi compozitori de jazz din Europa, a compus un întreg album inspirat de Experimentul Piteşti şi intitulat The Spirit of Piteşti, a fost lansat în acest an de către trupa de jazz Trespass Trio. Într-un interviu acordat pentru Adevărul, Martin Kücken vorbeşte despre geneza albumului şi despre cum l-au inspirat în activitate doi scriitori români.
În primii ani ai regimului comunist în România, autorităţile nou-instaurate au declanşat o adevărată teroare în rândul populaţiei. Cea mai cumplită metodă a fost reeducarea din penitenciare, acolo unde erau aplicate metode sadice, greu de imaginat prin care oamenii deveneau fie torţionari, fie victime.
Pentru aşa-zişii „duşmani ai poporului”, regimul comunist de la Bucureşti a implementat sistemul coloniilor de muncă. Concret, este vorba despre adevărate lagăre unde oamenii erau obligaţi să muncească până la epuizare şi să trăiască în permanenţă cu spaima că vor muri.
Construită iniţial pentru infractori de drept comun, puşcăria din Botoşani s-a transformat la începutul anilor ’60 într-o adevărată tabără de exterminare a opozanţilor regimului comunist. Supravieţuitorii spun că jumătate din cei închişi aici au murit în primii doi ani de detenţie.
Un grup de presupuşi jihadişti, destructurat miercuri în Spania, intenţiona să comită atentate, au informat vineri surse judiciare, citate „Le Figaro” şi Reuters.
China va trimite artiştii, realizatorii de film şi personalul canalelor de televiziune să trăiască în zone rurale, totul pentru „a-şi forma o viziune corectă despre artă“, anunţă presa de stat.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a publicat în premieră, integral, dosarele cadru ale ceea ce istoriografia comunismului a statuat drept „reeducarea de la Piteşti”, pe site-ul său.
„Experimentul Piteşti“ n-a fost doar un experiment. A fost cea mai sinistră născocire a regimului comunist. Cel mai atroce tratament aplicat unor oameni, fie ei şi deţinuţi politici. Despre infernul dintre zidurile teribilei închisori de la Piteşti a vorbit istoricul Alin Mureşan, la Adevărul Live.
Ce trebuie ştiut? Toate victimile care au trecut prin acest Iad al temniţelor comuniste au avut parte de diverse metode de înjosire. Iar victimele care mai sunt încă în viaţă îşi trăiesc ultimele clipe de umilinţă în paralel cu mulţumirea profesională a acestor profesionişti ai administrărilor durerii şi înjoselii umane ... unii uitaţi, alţii recompensaţi !
Una dintre cele mai impresionante cărţi pe care am avut ocazia să le citesc, este „Închisoarea noastră cea de toate zilele”, scrisă de Ion Ioanid, în care autorul îşi descrie periplul de 12 ani prin mai toate închisorile lagărului comunist din România. Textul de mai jos este o descriere a Crăciunlui anului 1952 în lagărul de exterminare prin muncă de la Cavnic.
China va relaxa politica de control al naşterilor, adoptată în 1979, şi va aboli sistemul de "reeducare prin muncă", a anunţat vineri agenţia oficială China Nouă, citată de AFP.
Penitenciarul din Aiud a fost în perioada comunistă unul dintre elementele cele mai dure ale sistemului represiv din România. Şi-a păstrat caracterul de spaţiu de pedepsire, reeducare şi izolare, de-a lungul întregii epoci comuniste. Din acest punct de vedere, persoanele care au condus Penitenciarul Aiud în perioada respectivă pot fi încadrate în categoria de „torţionari“.
Săptămâna aceasta, Centrul de Reeducare Găeşti este gazda primului seminar din cadrul proiectului „Parteneriat european de formare pentru o societate inclusivă”, proiect cu finanţare europeană, iniţiat de Centrul de Reeducare Buziaş în parteneriat cu centrele de reeducare de la Găeşti şi Târgu Ocna.
Proiectul este în cel de-al VIII-lea an de existenţă şi a angrenat 120 de participanţi, opt dintre aceştia fiind minori închişi în centrul de Reeducare de la Găeşti. Anul acesta, activităţile s-au desfăşurat în judeţul Alba, în Munţii Parâng, oferindu-le prilejul de a relaţiona şi a învăţa lucruri noi şi utile pentru viaţă.
Singurul adăpost din Europa pentru reintegrarea în mediul natural a puilor de urs se întinde pe 20 de hectare în Munţii Hăşmaş, din judeţul Harghita. Urşii orfani care s-au îndepărtat de comportamentul natural, ajungând în apropierea satelor şi oraşelor, în căutare de hrană, sunt reeducaţi aici pentru a se întoarce în păduri. Exemplarele preluate au vârsta maximă de nouă luni, perioada propice pentru modelarea comp
Ieri polițiștii tulceni au prins un puști de 17 ani din Carcaliu condamnat în baza unei sentințe penale pentru furt calificat.
Prognoza meteo: Se anunţă vreme de coşmar. Un nou val de aer tropical va lovi România
Surse: Primele
tensiuni între Florin Cîţu şi echipa sa. Ce grei ai partidului sunt nemulţumiţi de atitudinea premierului
Vasile Alecsandri, revoluţionarul care a adus din exil Unirea Principatelor. De ce a refuzat poetul tronul Moldovei
Unde a fost unul dintre leagănele civilizaţiei din Europa. Se întindea pe o suprafaţă importantă din România
Românii îşi nasc copiii în exil, iar în ţară toate sectoarele economiei vor intra în colaps. „Copiii născuţi în străinătate nu mai sunt români”
Cine va primi din septembrie doza a 3-a de vaccin. Pe ce criterii se va da booster-ul?
Roşia Montană a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO. Cum a reacţionat Iohannis
Am intrat în Valul 4 al pandemiei. Creşte iarăşi presiunea pe Terapia Intensivă
Bugetari de lux. Lefuri de zeci de mii de euro pentru şefimea ANRE, chiar şi în pandemie
Infernul din Afganistan. Filmul celei mai grele misiuni a luptătorilor români din Forţele de Operaţii Speciale în Afganistan