Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,71% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele şase luni ale acestui an, de la 1,57% din PIB în perioada ianuarie-mai 2022, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
Creşterea Produsului intern brut anunţată marţi de Institutul Naţional de Statistică este peste aşteptări în condiţiile în care erau chiar anticipaţii de recesiune tehnică în România, a declarat pentru Agerpres Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România.
Impulsul a fost ca acest text să fie numit “Un PIB trist şi “cu mască””; a fost ales totuşi un titlu mai sobru, deşi mai puţin expresiv.
Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 7,1% pe seria brută şi de 8,0% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.
Produsul intern brut a crescut cu 2,8%, pe serie ajustată sezonier, în trimestrul I din 2021, comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB nu a consemnat nicio modificare, conform datelor semnal publicate marţi de INS.
Spania s-a îndatorat foarte mult anul trecut, depăşind ca procentaj valoarea PIB din 2020, potrivit datelor Băncii Centgrale a Spaniei, citate de agenţiile internaţionale.
Potrivit previziunilor economice din iarna anului 2021, economia zonei euro va creşte cu 3,8 % atât în 2021, cât şi în 2022. Potrivit previziunilor, economia UE va creşte cu 3,7 % în 2021 şi cu 3,9 % în 2022.
Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul III 2020 a fost de 254,951 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,6% faţă de trimestrul II 2020 şi în scădere, cu 6% faţă de trimestrul III 2019, arată datele provizorii (1) publicate marţi de INS.
Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 54,77 mld lei (5,18% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.
România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai mare scădere economică din ultimii 24 de ani, respectiv o contracţie de 12,3% faţă de primul trimestru din 2020.
România şi Statele Unite se confruntă în prezent cu o problemă comună: creşterea cazurilor de infectare cu COVID-19, pe fondul relaxării restricţiilor adoptate în primăvară. Banca de investiţii Goldman Sachs a calculat că purtarea generalizată a măştii de protecţie este soluţia pentru a preveni o nouă închidere forţată a economiei din cauza răspândirii virusului.
Economia României va avea nevoie de un pachet substanţial de resurse financiare, de cel puţin 1% din PIB, respectiv 10 miliarde lei, afirmă ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.
România a înregistrat a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, după Ungaria, în ultimul trimestru al anului 2019, arată datele publicate vineri de institutul european de statistică Eurostat.
Aproape 12% din exporturile de servicii IT&C din România se îndreaptă către Marea Britanie, asfel că un Brexit fără acord ar putea reduce semnificativ produsul intern brut al României.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a reconfirmat, joi, creşterea de 4,4% a economiei româneşti în al doilea trimestru, serie brută, faţă de perioada similară a anului trecut, dar a ajustat în jos avansul din primele 6 luni. Guvernul mizează în acest an pe o creştere economică de 5,5%.
Valoarea activelor totale aflate în administrare, la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns în primul semestru al anului 2019, la 57,43 miliarde de lei (12,13 miliarde de euro), comparativ cu 45,6 miliarde lei, în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Banca Centrală Europeană (BCE) a înrăutăţit estimările privind evoluţia inflaţiei şi a economiei euro în perioada 2019-2020, furnizând o justificare esenţială pentru noile măsuri de stimulare anunţate la şedinţa de politică monetară de joi, transmit BBC, DPA şi Reuters.
Cheltuielile cu sănătatea în România au fost echivalente cu 4,99% din Produsul Intern Brut în anul 2016, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media la nivelul UE este de 10% din PIB, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
Ministerul Finanţelor Publice a elaborat proiectul rectificãrii bugetare şi asigurã respectarea limitei de 2,76% a deficitului bugetar.
Datoria administraţiei publice se ridica, la finele lunii martie 2019, la 329,385 miliarde lei, reprezentând 34,9% din PIB, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor Publice. Comparativ cu sfârşitul anului trecut, datoria administraţiei publice era mai redusă cu 661,2 milioane lei.
Economia europeană urmează să înregistreze o creştere în 2019, pentru al şaptelea an consecutiv, preconizându-se în acelaşi timp şi o expansiune a economiilor tuturor statelor membre, arată Comisia Europeană, în previziunea de vară.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a reconfirmat, luni, creşterea de 5%, serie brută, a economiei româneşti în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Guvernul estimează o creştere de 5,5% a economiei româneşti în acest an.
Creşterea economică a României a surprins, în primul trimestru, când Institutul Naţional de Statistică a anunţat că avansul a fost de 5%. Acum, INS dă detalii şi asupra factorilor care au condus la această creştere şi, cum era de aşteptat, ea s-a datorat în mare parte consumului populaţiei.
În plină campanie electorală, guvernarea PSD- ALDE a aprobat un Memorandum prin care avansează ideea că, în 2021, adică după ce se vor fi consumat alegerile preşedinţiale şi cele parlamentare, românii o vor duce mult mai bine: puterea de cumpărare va depăşi 70% din nivelul actual la nivelul UE.
Premierul Viorica Dăncilă a lăudat creşterea economică a României din 2018, subliniind că Statistica a revizuit pozitiv avansul din ultimul trimestru, cu toate că cifrele sunt mult mai slabe decât estima Guvernul la începutul anului.
Datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică indică o creştere economică pe anul 2018 de numai 4,1 puncte procentuale, cu 1,4% mai mică decât cea estimată de Guvern, la momentul în care a fost construit bugetul pe anul trecut.
Economia românească a crescut anul trecut 4,1%, serie brută, faţă de 2017, arată primele estimări publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În noiembrie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creşterea produsului intern brut în 2018.
Comisia Europeană estimează că România va înregistra o creştere economică de 3,8%, în acest an, laolaltă cu o inflaţie de 3,3%. Oficialii europeni analizează, în cel mai recent raport, şi impactul ordonanţei lăcomiei.
Economia României va creşte cu numai 3,5% în 2019 şi 3,1% în 2020, în scădere cu un procent faţă de prognoza din iunie 2018, se arată în raportul semianual "Global Economic Prospects", publicat miercuri de Banca Mondială (BM).
O statistică realizată de economistul Iancu Guda arată că, din 1995 până în prezent, economia României a crescut bazându-se pe consum, singurul an în care aportul consumului în Produsul Intern Brut a fost de sub 70% fiind cel în care în România s-a instalat criza economico-financiară.
Serviciul de informaţii american CIA: România se prăbuşeşte demografic
Dosarul Revoluţiei, retrimis instanţei supreme. Ion Iliescu, printre cei judecaţi
UDMR, prinsă între avantajele guvernării
şi cele ale mariajului din interes cu Budapesta
Război şi energie „murdară”: De unde este nevoită Europa să facă rost de gaze şi petrol
De ce nu poate realiza Rusia un asalt amfibiu asupra Odesei
Cum a demonstrat că e nevinovat un şofer acuzat că a fugit de Poliţie: „Nu ştiam că trebuie să opresc”
La Forţele Navale Române ar putea ajunge numai două submarine Scorpène. De câte astfel de nave ar avea nevoie submariniştii români
Cenaclul Flacăra, reînviat cu scandal. Ce a însemnat fenomenul epocii comuniste pentru generaţia în blugi
Cum ne ferim de Centaurus, ultima variantă a SARS-CoV-2
Interzicerea avorturilor, blestemul care transformă SUA în România comunistă | SPECIAL