Catolicii şi ortodocşii din Ardeal şi-au transmis reciproc tradiţii de Paşte. Între acestea se numără lichiul o plăcintă săsească pe care o pregătesc şi românii sau maghiarii şi stropitul fetelor
O bisericuţă de lemn din satul Pianu de Sus, judeţul Alba, veche de peste 250 de ani, impresionează prin formă şi valoarea obiectelor religioase pe care le deţine.
În anul 1054, creştinătatea vestică se despărţea, instituţional, de cea estică pentru totdeauna. Evenimentul a rămas în istorie sub numele de Marea Schismă şi a fost doar deznodământul unui proces îndelungat de separare în sânul creştinătăţii europene. La bază au stat deopotrivă interese economice şi politice, orgolii, dar şi diferenţe dogmatice.
Postul Paştelui, perioada în care credincioşii sunt învăţaţi să se cureţe de păcate prin rugăciune, începe luni, 2 martie. Acesta are loc înaintea Învierii Mântuitorului, iar credincioşii îl mai numesc Postul Mare.
Un profesor de religie dintr-un sat de graniţă munceşte în străinătate şi se împrumută la bănci ca să-i ajute pe nevoiaşii de pe ambele maluri ale Prutului. În acţiunile sale umanitare, a reuşit să apropie într-un mod inedit bisericile ortodoxă şi catolică.
Semnul crucii, pe care creştinii îl fac în diferite locuri şi cu diferite ocazii, simbolizează mărturisirea lor de credinţă. Crucea reprezintă Sfânta Treime, una în fiinţă, dar cu trei persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul/Spriritul Sfânt.
În fiecare primăvară, în acest an la începutul lunii martie, credincioşii aduc la biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. La Moşii de iarnă, sărbătoare celebrată de creştinii ortodocşi în acest an pe 2 martie, în sâmbăta dinaintea Lăsatului sec de carne, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri.
Ce se întâmplă acum în Kosovo poate însemna redeschiderea marelui război civil care a urmat ruperii Iugoslaviei, conflict teribil, atroce, cu toate caracteristicile de sălbăticie şi încrâncenare specifice reunirii intoleranţelor identitare cu cele religioase.
Creştinii ortodocşi de stil vechi prăznuiesc duminică, 19 august, Schimbarea la Faţă a Domnului, căreia în popor i se spune Probrajnia – de la denumirea slavă a sărbătorii (Преображение Господа Бога). În această zi enoriaşii aduc la biserică struguri pentru a-i blagoslovi, transmite IPN.
Peste 1.000 de tineri din cinci judeţele au participat, timp de două zile, la un amplu eveniment religios menit să creeze o legătură mai strânsă cu biserica.
Membrii Consiliului Judeţean Sălaj au decis să se implice financiar în sprijinirea unui eveniment al tinerilor credincioşi ortodocşi.
Ortodocşii sărbătoresc duminică şi luni Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt.
Ungurenii sunt „stră-străbunicii” unor locuitori din zone ale Subcarpaţilor Getici. Acum sute de ani, aceştia au locuit în Transilvania. Pentru a nu renunţa la ortodoxie, dar şi din cauza taxelor foarte mari impuse de noua stăpânire, transilvănenii au luat calea munţilor.
Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, PS Vincenţiu, a adresat credincioşilor un mesaj cu ocazia sărbătorilor de Paşte, îndemându-i să-şi ocrotească familiile şi să lupte pentru apărarea tradiţiilor creştine, fără să uite că acum o sută de nai, România a devenit o naţiune puternică şi respectată datorită jertfei unor iubitori ai neamului şi a credinţei străbune.
Creştinii ortodocşi au intrat în cea mai importantă şi intensă săptămână din calendarul bisericesc. Pe lângă momentele liturgice speciale, Deniile, în aceste zile sunt practicate şi ritualuri specifice.
Creştinii ortodocşi intră luni, 19 februarie, în postul Paştelui, cea mai aspră perioadă în care credincioşii sunt îndrumaţi să se curăţe de păcate. Postul se încheie pe 7 aprilie.
Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur, cei trei ierarhi, sunt prăznuiţi de creştinii ortodocşi în fiecare an, pe 30 ianuarie. Credinţa populară spune că cine munceşte în această zi poate să orbească.
Paştele este o sărbătoare a cărei dată e variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile (3-4 iunie). Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n.
Participarea organizată a preoţilor la campania „O picătură de sânge poate salva o viaţă!” a devenit deja o obişnuinţă în Arhiepiscopia „Dunării de Jos”. Acţiunile se desfăşoară de la începutul anului 2017, dar s-au înmulţit pe parcursul lunii septembrie, după ce Ministerul Sănătăţii a anunţat că în spitale este lipsă mare de sânge.
Creştinii ortodocşi care respectă calendarul bisericesc de stil vechi prăznuiesc astăzi, 28 august, Adormirea Maicii Domnului, sau cum i se mai spune în popor Sfânta Marie cea Mare. Tot astăzi se încheie şi postul Sfintei Marii, care a durat două săptămâni.
Creştinii prăznuiesc duminică Schimbarea la Faţă, numită în popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni, fiind singura dezlegare la peşte din actualul Post al Adormirii Maicii Domnului. Se spune că din această zi vremea începe să se schimbe. Schimbarea la Faţă este una din cele trei minuni pe care credincioşii le pot vedea în Ţara Sfântă, pe lângă Lumina Învierii şi întoarcea râului Iordan înapoi la Bobotează.
Arhiepiscopia Ortodoxă a Clujului dezaprobă, printr-un comunicat de presă, gestul de profanare a Sinagogii Neologe din Cluj.
Înaintea sărbătoririi Învierii lui Iisus Hristos, mulţi dintre românii ortodocşi aleg să se spovedească. Preoţii îndeamnă pe cei care decid acest lucru să urmeze câteva etape care să creeze creştinului o stare sufletească mai curată.
Peste 500 de sibieni s-au adunat în centrul oraşului sâmbătă pentru a lua parte la un marş pentru viaţă, anti-avort.
Cel puţin zece credincioşi ortodocşi l-au agresat verbal miercuri seara pe preotul Nicolae Dascălu, directorul coordonator al Centrului de Presă „Basilica” al Patriarhiei Române.
Cei care respectă calendarul bisericesc de stil vechi sărbătoresc vineri, 19 august, Schimbarea la faţă a Mântuitorului. Sărbătoarea este numită în popor şi Probrajnia. În această zi, la biserică se aduc struguri, se binecuvântează şi se împart. Aceasta este singura zi din Postul Sfintei Marii în care se dă dezlegare la peşte.
Biserica creştină a evoluat în două mari ramuri, cu deosebiri doctrinare, dar şi arhitectonice. După divizarea Imperiului Roman, s-au conturat direcţii diferite în construcţia şi decorarea bisericilor, prăpastia adâncindu-se după Marea Schismă. Catolicii au pus accent pe clădiri impunătoare, ridicând numeroase catedrale, iar ortodocşii şi-au conceput cu totul altfel bisericile.
Cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, Paştele a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. După cum spunea părintele Arsenie Boca, Învierea este singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi.
În pragul Sărbătorii Pascale, vă propunem o trecere în revistă a principalelor asemănări şi deosebiri dintre romano-catolici şi ortodocşi. Am discutat cu teologi şi preoţi despre eforturile realizate de cele două biserici în direcţia unei reunificări, despre însemnătatea Paştelui şi despre posibilitatea ca întreaga suflare creştină să sărbătorească Învierea Domnului în acelaşi timp, ca un prim gest simbolic de unitate spirituală.
În cea de-a doua zi din Săptămâna Patimilor, marţea cea mare, în biserici se oficiază Deniile, slujbe prin care credincioşii îl "petrec" pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Marţi este ziua în care Iisus le-a spus ucenicilor parabola celor 10 fecioare şi pe cea a talanţilor.
Concedieri masive la una dintre marile companii de stat: 1.400 de oameni vor fi daţi afară până la sfârşitul anului. Salariile scad cu doar câţiva lei
România, fruntaşă sau codaşă la vaccinare? Toţi au dreptate! Depinde la ce te raportezi
Oficial. Florin Cîţu l-a revocat pe Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. Cine va asigura interimatul
Vlad Voiculescu: Bucureştiul nu se carantinează de Paşti. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale guvernului nu se schimbă
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală