Peste drum de curtea bunicilor mei locuiau, într-o casă cu trei camere, trei familii cu 14 membri, din care majoritatea erau copii. Adulţii nu aveau loc de muncă, copiii umblau dezbrăcaţi şi iarna şi doar unul a terminat 8 clase, după care a abandonat şcoala în clasa a IX-a.
„Oh, Diamnond, Diamnond, nu ai nici cea mai mică idee ce pagubă ai făcut!” Probabil aţi recunoscut vorbele, spuse cu blândeţe de Isaac Newton căţeluşei sale. Aceasta tocmai răsturnase o lampă care a produs arderea unor documente importante la care lucra părintele ştiinţei moderne.
Dragi parlamentare, dragi parlamentari, aţi votat marţi modificarea legii educaţiei naţionale prin adăugarea unor prevederi care interzic cadrelor didactice să le vorbească elevelor/elevilor despre identitatea de gen.
„Buna dimineaţa! Sunt Monica Anisie, ministrul Educaţiei, şi v-am auzit de pe hol cum urlaţi la copii”. Să ne imaginăm un exerciţiu. Aveţi propoziţiile de mai sus şi va trebui să redaţi contextul în care ar fi putut fi formulate. Să încercăm un model de răspunsuri din care să alegeţi.
Legea privind procedura de adopţie ar putea fi modificată pentru a permite adopţia de copii din România de către cetăţeni străini, din nou, asta după ce acest tip de adopţie a fost blocată în timpul Guvernului Năstase. Iniţiatoarea proiectului de modificare a legii motivează că „sunt numeroase cazurile în care copii cu sindromul Down, sindromul Tetra-Amelia (lipsa membrelor) sau cu alte tipuri de dizabilitate nu au şansa de a fi adoptaţi intern”.
Aproape 3 din 10 copii din România spun că părinţii au publicat informaţii despre ei pe internet fără acordul lor. 17% declară că profesorii au făcut acelaşi lucru. Asta arată studiul „Acces, utilizări, riscuri şi oportunităţi ale internetului pentru copiii din România” de Platforma Digital Lives Research. Education. Intervention (DigiLiv-REI).
Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) lansează Campania #AbsentNemotivat100Ani – Şi EU sunt Român în perioada 1 – 10 Decembrie 2018. 100 de ani de România înseamnă şi 100 de ani de absenţă nemotivată a persoanelor cu dizabilităţi din catalogul istoriei.
Este vorba de copiii României despre care toţi spunem că reprezintă viitorul acestei ţări. Sunt realităţi româneşti triste, nefardate, tragice, vizibile de pe lună dar nebăgate în seamă, netratate cu atenţia cuvenită, doar „rezolvate” în declaraţii electorale, demagogice şi de interes mafiot. De zeci de ani această realitate persistă în societatea românească fără o rezolvare adecvată
Copilul trebuie întrebat cu ce vrea să se îmbrace, unde îşi doreşte să meargă în excursie sau ce ore opţionale vrea să studieze. Astfel, el îşi va dezvolta capacitatea de a lua decizii şi de a se implica în viaţa comunităţii în care trăieşte. Totuşi, majoritatea adulţilor nu iau în seamă opinia copiilor, iar autorităţile nu se obosesc să le ceară părerea privind activităţile desfăşurate în comunitate.
Urmare a unui sondaj efectuat de asociaţia pe care o reprezint, în 2005, ministrul Educaţiei a fost interpelat de un deputat care i-a solicitat să prezinte un punct de vedere cu privire la violenţa fizică în şcolile publice din Buzău. Solicitarea era adresată, totodată, Direcţiei pentru Protecţia Copilului Buzău şi Inspectoratului Şcolar.
Pe 3 iulie, Parlamentul a votat-o pe Ecaterina Burlacu pentru a apăra drepturile copilului în calitate de avocat al poporului. Aceasta a declarat în cadrul şedinţei că vorbeşte limba moldovenească, fapt care i-a nemulţumit pe liberali, dar i-a bucurat pe socialişti, care au susţinut-o pe Burlacu.
În România, copiii sunt privaţi uneori chiar de părinţii lor de drepturi elementare precum educaţia, sănătatea şi o viaţă independentă, susţin specialiştii.
Kailash Satyarthi a salvat zeci de mii de vieţi. La doar 26 de ani, el a renunţat la o carieră promiţătoare de inginer electronist şi şi-a dedicat viaţa milioanelor de copii indieni, şi nu numai, care sunt forţaţi să muncească de proprietari şi afacerişti corupţi.
Un grup de adolescenţi din Moldova s-au întâlnit în perioada 1-3 iulie, la Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, pentru a elabora un raport de respectare a drepturilor copiilor în Republica Moldova, pe care ulterior îl vor prezenta Comitetului ONU pentru drepturile copilului.
Vârsta de la care adolescenţii au dreptul să ia decizii recunoscute drept perfect legale, dar şi vârsta de la care intervine răspunderea pentru acţiunile lor continuă să fie o problemă pentru mulţi adolescenţi. Şi asta pentru că, până la 18 ani, aceşti tineri nu au dreptul să ia decizii, bunăoară, nu-şi pot perfecta actele de identitate sau nu pot face un test medical gen HIV-SIDA.
Vaticanul a intrat într-o dispută cu reprezentanţii Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, după ce a fost acuzat miercuri că încalcă Convenţia asupra drepturilor copilului, în cazurile de abuzuri sexuale. Sfântul Scaun Sfântul Scaun a transmis că „a luat act” de acuzaţiile dure formulate de ONU împotriva sa, acuzând Comisia că a manipulat incorect informaţiile raportului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat, marţi, că va crea o subcomisie în acest for legislativ pentru promovarea drepturilor copiilor, în special ale celor „vulnerabili“ şi a povestit că, atunci când era elev, a avut coleg de bancă un copil cu dizabilităţi.
Încă o dată constat că politicienii noştri se află într-o campanie electorală continuă. Orice eveniment public este transformat în tribună electorală. Unii, cred, nici nu pot vorbi altfel decât de la tribună. M-am convins sâmbătă, urmărind festivităţile organizate cu ocazia Zilei Internaţionale a Copiilor.
În primele nouă luni ale acestui an au avut loc 150 de infracțiuni comise de minori sau cu complicitatea lor, majoritatea fiind furturi, jafuri și tâlhării. Printre infracțiunile constatate sunt și patru cazuri de omor.
Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi a contestat încadrarea în grad de handicap, de către DGASPC, a unui copil cu sindrom Down, arătând că motivele pentru care încadrările se fac necorespunzător ţin de cauze financiare, iar Curtea de Apel Ploieşti i-a dat câştig de cauză.
Peste 20 de organizații și instituții media din Republica Moldova au semnat o declarație prin care și-au asumat respectarea principalelor reguli de scriere în cazul articolelor despre copii, pentru a le proteja drepturile. Declarația a fost lansată în cadrul Expoziției „Mass-media și drepturile copiilor", organizată la Chișinău de Centrul de Investigații Jurnalistice și UNICEF.
Peste o mie de copii din Sălaj se află în centre de îngirjire sau case de tip familial. Soarta şi drepturile lor dar şi ale celorlalţi copii, în general, vor fi subiectul unei dezbateri ce va avea loc astăzi, la de la 13.00, în sala de şedinţe a Primăriei Municipiului Zalău.
Asociaţia Telefonul Copilului şi Kanal D au lansat maratonul tv „UN APEL PIERDUT, O COPILĂRIE PIERDUTĂ", demers prin care luptă împreună împotriva încălcării drepturilor copiilor.
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament