Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, pandemia scăzând cererea şi pentru oficiile de stare civilă.
România ar urma să aibă, în anul 2100, cu 6,6 milioane de locuitori mai puţin decât acum, arată estimările Eurostat. Cu o politică pronatalistă absentă, o emigraţie economică puternică şi servicii precare privitoare la forţa de muncă din import, şansele să oprim tendinţa de descreştere a populaţiei sunt nule
De ce îşi va menţine Occidentul numărul de locuitori? * Care va fi prima economie a lumii în 2035? * Insuportabila presiune a Africii asupra Europei.
În urmă cu 161 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna ordonanţa nr. 247 din 12 iulie 1859 pentru înfiinţarea Oficiului Central de Statistică Administrativă, care reprezintă actul de naştere a statisticii oficiale în România, una dintre primele instituţii publice care au fost înfiinţate după Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 şi printre primele oficii de statistică din Europa.
Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică confirmă tendinţa îngrijorătoare a demografiei României din ultimele decenii: populaţia este tot mai bătrână. Iar efectele accentuării acestui fenomen nu ameninţă doar sistemul de pensii, ci întreaga capacitate de dezvoltare economică şi socială a României.
Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o gravă problemă demografică, pierzându-şi populaţia din cauza instabilităţii economice şi politice, a respingerii imigraţiei şi a plecării masive a tinerilor în străinătate. „Bomba cu ceas“ este expresia folosită pentru a descrie această situaţie de către prim-ministrul ceh, populistul Andrej Babis, în cadrul Celui de-al treilea congres demografic care a avut loc la Budapesta.
Populaţia României a continuat scăderea din cauze demografice, iar declinul a accelerat în luna iunie, când s-au pierdut 5.365 de locuitori, faţă de 2.636 în aceeaşi lună a anului 2018, în principal din cauza scăderii natalităţii, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Populaţia Uniunii Europene a ajuns la aproape 513,5 milioane de persoane la 1 ianuarie 2019, de la 512,4 milioane persoane la 1 ianuarie 2018, însă România se numără printre statele membre UE care au înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei anul trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul european de Statistică (Eurostat).
42 de şcoli şi grădiniţe din Vâlcea aşteaptă containerele de 10.000 de euro promise de ministrul Teodorovici pentru a înlocui actualele veceuri din fundul curţii.
La fiecare trei minute un român pleacă din ţară, ceea ce înseamnă că 600 de români au emigrat în fiecare zi, în anul 2017, potrivit datelor oficiale. Dacă emigraţia va continua în acest ritm, până în 2020 populaţia va ajunge la aproximativ 19 milioane de cetăţeni.
Per Willy Amundsen, membru de frunte al Partidului Progresist, a creat agitaţie cu propunerea sa de a reduce beneficiile pentru copiii familiilor de imigranţi cu scopul de a micşora numărul de naşteri în rândul somalezilor şi a altor grupuri de imigranţi cu mulţi copii.
În 2018, populaţia Chinei a scăzut pentru prima dată în 70 de ani, potrivit unui raport recent citat de The South China Morning Post. Cu toate acestea, statisticile oficiale nu sunt încă disponibile.
În ţările scandinave, diminuarea populaţională este demografie, iar complinirea ei se realizează prin emigraţie. În România nu diminuarea demografică pune în pericol numărul de locuitori al ţării, ci exodul masiv spre zone mai bogate, dar cu aceleaşi afinităţi comportamentale şi lingvistice.
România îmbătrâneşte de la an la an. O arată cele mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Doar în anul 2018, 100 de tineri sunt nevoiţi să susţină financiar 112 persoane vârstnice, asta în condiţiile în care la nivelul anului 2017 raportul era de 109 bătrâni la 100 de tineri.
Redactând acest material, mi-a revenit în minte imaginea din satelit a Peninsulei Coreea, cu Coreea de Sud puternic iluminată şi Coreea de Nord cufundată în întuneric. Deşi cauzele sunt diferite, suntem datori, împreună cu restul Europei, în a preveni ca luminile să fie stinse în această parte a continentului. Suntem datori să ţinem aprinsă lumina speranţei în România anului 2100.
Diferenţa demografică s-a lărgit în Europa de la căderea Cortinei de Fier, fostele ţări est-europene au pierdut până la un sfert din populaţia lor, în timp ce soldul este în mare parte pozitiv în vest, potrivit unui studiu austriac, care evidenţiază impactul decisiv al factorului migrator.
O prăpastie demografică s-a căscat în Europa după căderea Cortinei de Fier, iar ţările din Europa de Est şi-au pierdut un sfert din populaţie, în timp ce soldul este pozitiv în Europa de Vest, potrivit unui studiu publicat vineri, care subliniază impactul determinat al factorului migraţiei, relatează AFP.
Populaţia României a continuat scăderea din cauze demografice, dar declinul s-a atenuat în octombrie, când s-au pierdut 3.974 de locuitori, mai puţini decât în aceeaşi lună a anului trecut, această situaţie fiind generată de o creştere a natalităţii, dublată de o scădere uşoară a numărului de decese, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Aproape o treime din locuitorii oraşului Timişoara sunt români”, este titlul unui articol de primă pagină, apărut în ziarul „Fruncea”, din 28 februarie 1937.
Primăria Municipiului Reşiţa a făcut publică o cercetare sociologică care a fost efectuată în perioada noiembrie 2016 – februarie 2017
Simulările demografilor arată o scădere dramatică a natalităţii în România, în contextul lipsei unor măsuri eficiente luate de statul român. Profesorul Ioan Bolovan, un specialist implicat în studierea fenomenului, arată ce-ar trebui făcut pentru combaterea sporului natural negativ.
În 2007, Varşovia a găzduit o conferinţă internaţională care a avertizat despre o „iarnă demografică“ ce urma să reprezinte o ameninţare existenţială la adresa Europei, deoarece respingerea „familiei naturale“ ar urma să ducă la scăderea natalităţii şi importul, în consecinţă, a milioane de muncitori din fostele colonii europene care nu împărtăşesc valorile occidentale şi refuză să fie asimilaţi.
Condiţiile materiale, demografia, lipsa pregătirii pentru piaţa muncii şi faptul că şcoala nu este un mediu atractiv pentru elevi sunt doar câteva dintre motivele pentru care elevii abandonează şcoala. Specialiştii sunt de părere că, deşi ar trebui să facă fix opusul, şcoala în fapt omoară curiozitatea.
Totul a pornit de la o declaraţie a ministrului Andreea Păstîrnac, după ce a citat o sursă Eurostat, conform căreia în 2016 s-au născut mai mulţi copii români în diaspora decât în România. Cu rezerva unei declaraţii doar metaforice şi bombastice, vorbele ministeriale m-au pus pe gânduri.
Populaţia României a început 2017 cu un declin demografic accentuat, pierzând doar în luna ianuarie 13.704 locuitori, echivalentul a patru comune medii din ţară, în special ca urmare a unui puseu al mortalităţii, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), a declarat în cadrul emisiunii ZF Live că vârsta medie a populaţiei din România a crescut cu 6-7 ani în decurs de 27 ani. De asemenea, vârsta medie la care româncele nasc primul copil s-a mărit, indicând o degradare a ratei fertilităţii.
Chinezii urmează să devină al doilea cel mai numeros grup etnic din Rusia până în 2050, pe fondul unui val migrator masiv din cauza şomajului, atrag atenţia experţii ruşi.
Speranţa de viaţă a crescut, însă din urmă nu vin la fel de mulţi tineri care să ne poarte de grijă la bătrâneţe. Întrebarea cercetătorilor este dacă România va fi peste 50 de ani populată preponderent de vârstnici.
Suntem pe locul 4 printre europeni la capitolul diaspora: conform unui raport ONU, 3,4 milioane de români locuiesc în altă ţară. Suntem pe locul 4 în lume, după Marea Britanie (cu 4,9 milioane de emigranţi), Germania (cu 4,4 milioane) şi Polonia (cu 4 milioane). Dacă ne raportăm la totalul populaţiei, pentru România diaspora reprezintă 17%.
Suntem mai puţini în fiecare zi ce trece cu 247 de persoane, cifră rezultată din decalajul mediu dintre numărul de decese şi cel al naşterilor, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Specialiştii spun că de vină ar fi nu numai situaţia economică precară, care determină cuplurile să facă mai puţini copii, dar şi tendinţa oamenilor de a pune în prim-plan cariera, în detrimentul familiei.
Concedieri masive la una dintre marile companii de stat: 1.400 de oameni vor fi daţi afară până la sfârşitul anului. Salariile scad cu doar câţiva lei
România, fruntaşă sau codaşă la vaccinare? Toţi au dreptate! Depinde la ce te raportezi
Oficial. Florin Cîţu l-a revocat pe Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. Cine va asigura interimatul
Vlad Voiculescu: Bucureştiul nu se carantinează de Paşti. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale guvernului nu se schimbă
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală