
Raúl
Dintre toate fotografiile acestui sfârşit de sezon fotbalistic european, nu Mourinho în genunchi, şi nici Messi, geniul privind gol spre prima capodoperă pe care o iroseşte, nu vor dăinui.
Dintre toate fotografiile acestui sfârşit de sezon fotbalistic european, nu Mourinho în genunchi, şi nici Messi, geniul privind gol spre prima capodoperă pe care o iroseşte, nu vor dăinui.
Aţi aflat probabil ştirea despre balonul de fotbal luat de ape din curtea unei şcoli japoneze distruse de succesiunea de calamităţi din martie 2011.
Reportajul celor de la „International Business Times" despre „cel mai izolat om din lume" arată mult, dar reuşeşte, totuşi, să ocolească gheţarul unei mari întrebări legitime: „Şi dacă domnul Nagasaki are dreptate şi noi, toţi ceilalţi, greşim?".
Moare, la 25 de ani, în acest aprilie urât ca un sfârşit de toamnă, Piermario Morosini, fotbalist italian legitimat în Serie B, la Livorno. Stop cardiac.
Margot Honecker va împlini marţi, în Chile, 85 de ani.
«Mărturii pentru Judecata de Apoi» ar fi putut să fie un mare roman, şi ce bine ar fi fost să fie aşa!
Nicuşor Dan ar putea fi primul primar cu care Bucureştiului să nu-i fie jenă.
În satul Sant'Alfio, aproape de oraşul Catania, creşte un castan care a cunoscut cam tot ce poate cunoaşte un castan din istorie.
Ultimul număr din „Foreign Policy România" cochetează cu imposibilul: îşi propune să spună totul despre „Sistemul Putin".
Marţi, 13 martie 2012, va rămâne o dată importantă în calendar, chiar dacă nu am reuşit încă să-i cuprindem semnificaţia.
Tudor Arghezi (1880-1967), ziarist şi scriitor român: „Ziaristul bun e superior scriitorului bun, care râvneşte la posteritate".
Lumea culturală este încă sub vraja lui Oz şi a felului său seducător de a fi melancolic, şi da, are dreptate profetul Amos - oamenii nu sunt nici continente, dar nici insule.
S-a întâmplat la Napoli, fiindcă nu se putea întâmpla decât la Napoli.
„Cabinetul Ungureanu" explică, încă din prima zi, eşecul integral al reformării statului.
Naufragiul navei Costa Concordia este singurul tablou complet al degradării noastre cu adevărat globale. Totul este aici: avem un căpitan care rupe uşa în cel mai grav moment? Avem.
Şi iată-ne după opt ani: statul reformat de Băsescu este un stat fără nicio speranţă şi – cel mai grav – fără elite credibile (Opoziţia are ridicolul ei, profund consolidat). Uitaţi-vă, deci, în jur! Cine a trăit bine în regimul acesta?
Revoltele din ultimele zile arată o Românie antisistem, ajunsă într-un colaps al încrederii şi într-o criză a soluţiilor. „Adevărul“ radiografiază cauzele acestui tablou.
Imaginaţi-vă această zi de iarnă.
Virginia Woolf - s-a spus despre ea că a fost, la timpul său, cea mai inteligentă femeie din Anglia, şi se prea poate chiar să fi fost - s-a sinucis în 1941.
Când 2011 îşi va fi dat sufletul la apus, va rămâne, ca întotdeauna, întrebarea ce ne rămâne? Ce?
Emil Constantinescu a povestit pentru „Adevărul“ cum a trăit despărţirea de fostul preşedinte ceh, dramaturgul Václav Havel.
În romanul „Toba de tinichea“, undeva, nu departe, dar nici aproape, dincolo de pagina 70, există această secvenţă peste care cititorii secolului XX au trecut, poate, prea uşor.
„Time" a aşezat iar pe soclul discutabil, dar totuşi important, al „omului anului" un personaj colectiv - „Protestatarul".
Curvele, narcomanii, psihopaţii, impotenţii, onaniştii, travestiţii, şomerii, criminalii, sinucigaşii – toţi! – aveau şi ei dreptul la cineva care să îi asculte şi să le spună poveştile, sublime în grotescul lor, uneori salvându-i în ultimul paragaraf, uneori umilindu-i, cu sadică satisfacţie.
În primul dintre cele două articole care îi sunt dedicate în acest serial, Alexandru Mironov se răfuieşte cu ziaristul Michel Castex şi povesteşte ce i-a spus lui Ion Iliescu pe 21 decembrie 1989. Alexandru Mironov lucrează la revista „Ştiinţă şi Tehnică", în aceeaşi clădire cu noi, la doar un etaj distanţă. Trece pe culoare, la braţ cu o servietă serioasă, rezistentă, din acelea purtate în filmele lui Hitchcock.
Am poposit câteva ore în „Cabana memoriei", cea din urmă carte a lui Tony Judt.
De la Adam şi Eva, din Geneză, s-a scris enorm despre iubire şi, desigur, insuficient. Scott Fitzgerald reuşeşte să rezume în „O, vrăjitoare roşcată!", în doar cincizeci de pagini, ce este veşnic şi în dragoste, şi în suferinţă.
Grigore Cartianu, Andrei Crăciun, Mihai Voinea şi Cristian Delcea au prezentat ieri la Gaudeamus volumul lor, al treilea din seria dedicată Revoluţiei apărută la Editura Adevărul: „Teroriştii printre noi“.
Fostul preşedinte atacă volumul „Teroriştii printre noi“, de Grigore Cartianu, Cristian Delcea, Mihai Voinea şi Andrei Crăciun, care va fi lansat astăzi la ora 13.00, la standul Editurii Adevărul de la Gaudeamus.
Am făcut, în listele de mai jos, abuzuri flagrante, crime aproape. Îmi iubesc scriitorii mai mult decât îmi iubesc mama, tatăl, femeia, viaţa. E o slăbiciune pe care demult am înţeles-o, demult am iertat-o. Nu e bine, desigur, dar deja e târziu.