Impactul dezinformării în alegerile din SUA
0Dezinformările și știrile false s-au răspândit masiv înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, amplificate de actori externi, dar și domestici din social media. A fost influențat astfel rezultatul scrutinului?
Campania electorală pentru scrutinul prezidențial din SUA a fost plină de dezinformări și știri false răspândite pe rețelele de socializare și vizându-i pe ambii candidați. Cele mai urâte dezinformări referitoare la candidata democrată Kamala Harris au fost că ar fi lucrat ca prostituată sau că ar fi călcat o fetiță cu mașina. Despre candidatul republican Donald Trump s-a afirmat că ar fi folosit ajutoare împotriva incontinenței în timpul unei dezbateri televizate.
Dar volumul dezinformărilor anti-Harris îl depășește cu mult pe cel împotriva lui Trump, după cum au constatat experții cu mult înaintea alegerilor.
Cu dezinformarea și știrile false s-au ocupat atât surse din interiorul Statelor Unite, cât și actori străini încercând să influențeze alegerile americane.
Ce rol au jucat sursele din afara SUA?
Autoritățile americane au avertizat cu privire la adversari străini "care efectuează operațiuni suplimentare de influențare pentru a submina încrederea publică în procesul electoral și a amplifica diviziunile între americani."
"Rusia este cea mai activă amenințare", au precizat într-o declarație comună pe 4 noiembrie, cu o zi înaintea votului, Biroul Directorului pentru Securitate Națională (ODNI), Oficiul Federal de Investigații (FBI) și Agenția pentru Securitate Cibernetică și Securitatea Infrastructurii (CISA).
Influenceri cu legături cu Rusia au postat materiale video și articole false pentru a submina legitimitatea alegerilor, provocând temeri legate de procesul electoral și sugerând uzul violenței între americani din cauza preferințelor lor politice - se arată în document.
"Rusia a încercat să genereze haos, așa cum ne așteptam, iar eforturile s-au intensificat la sfârșitul ciclului electoral. Nu știm cât succes au avut aceste tentative până la o analiză mai amănunțită a fenomenului", a declarat pentru DW John P. Wihbey, profesor asociat la Northeastern University.
"Și China s-a arătat interesată de manipularea votului", a adăugat el, menționând că rolul jucat de TikTok și de algoritmul platformei rămân o temă importantă.
Autoritățile au învățat din trecut și au făcut rapid publice aceste tentative, explică Katja Munoz, cercetătoare la German Council on Foreign Relations. "Strategia este de a crea încredere, indiferent dacă este vorba de încercări de manipulare externe sau interne".
Marii jucători ai dezinformării
X, platforma cunoscută anterior ca Twitter, aflată acum în proprietatea miliardarului Elon Musk, și Telegram au răspândit masiv dezinformări, potrivit lui Wihbey. "Din cauza mărimii sale, YouTube a fost de asemenea afectată. Numeroase conturi sunt la limita dintre dezinformare și răspândirea de informații partizane", a spus el.
Afirmațiile false sau înșelătoare ale lui Musk legate de alegeri au fost vizionate de peste două miliarde de ori, după cum au precizat cercetătorii de la Centrul de Combatere a Urii Digitale (CCDH) într-un raport publicat înaintea votului. Una din cele mai vizionate postări false a fost cea potrivit căreia democrații ar importa votanți ilegali - o postare văzută de peste 47 de milioane de ori.
Postările politice ale lui Musk pe X au fost vizionate în total de peste 17 miliarde de ori după ce a anunțat că îl sprijină pe Trump, în iulie - de mai bine de două ori mai multe decât toate spoturile publicitare politice de pe X, potrivit CCDH.
"Musk a modificat în mod clar algoritmul pentru a-și favoriza mesajele sale pro-Trump", spune Wihbey, care adaugă că a existat și ceva cu totul nou în alegeri și social media.
"X a jucat rolul de poartă de trecere între margine și mainstream, mult mai mult decât a făcut-o în ciclurile electorale anterioare când avea alți proprietari", a delcarat Wihbey pentru DW.
A jucat inteligența artificială un rol?
Au existat falsuri generate de inteligența artificială, precum înregistrarea audio cu președintele Joe Biden care le-ar fi cerut alegătorilor din scrutinul preliminar din New Hampshire să nu meargă la urne, un deepfake cu Taylor Swift susținându-l pe Trump sau o imagine cu vicepreședinta Kamala Harris purtând o uniformă comunistă. Totuși, "nu ne-am confruntat cu un mare val de falsuri generate de AI, așa cum ne temeam", a arătat Wihbey.
"Au convins astfel de falsuri oamenii să nu voteze cu Kamala Harris? Nu cred că este atât de ușor", este de părere Munoz. Structurile patriarhale au jucat poate un rol sau poate temerea cea mai mare a oamenilor privind problemele economice și impresia că Trump ar fi mai competent în acest domeniu.
"Harris nu a avut prea mult timp la dispoziție pentru a-și defini mai clar propria personalitate, propriul brand, propria platformă - a fost deci mai ușor să fie născocite afirmații false despre ea", crede Wihbey.
Cercetătorii au descoperit de asemenea cu puțin timp înaintea votului rețele AI de boți făcând reclamă pentru Trump.
Are dezinformarea puterea de a influența votul?
Nu se știe însă dacă amplele dezinformări au influențat cu adevărat votul. "Probabil au fost consolidate astfel păreri deja existente și s-au creat solidaritate și energie în tabăra conservatoare de dreapta", spune Wihbey.
O opinie împărtășită și de Curd Knüpfer, profesor asociat la centrul de democrație digitală al Universității din Sudul Danemarcei. El spune că dezinformarea nu a decis câștigătorul, dar nici informațiile adevărate nu au făcut-o.
"Per ansamblu, a fost o campanie electorală relativ onestă. Nu neapărat prin faptul că anumite afirmații ar fi fost adevărate, pentru că au existat multe minciuni. Dar Trump a articulat pe față ce urmărește și ce reprezintă", subliniază el.
Totuși, scopul dezinformării nu este doar să convingă oamenii despre anumite narative, lucru care nu funcționează prea des, arată Munoz. Obiectivul pe termen lung a fost slăbirea încrederii în media și democrație. "Ceea ce se întâmplă mereu când te confrunți cu atâta balast - se creează impresia că toate informațiile din mediul online sunt balast, deci misiunea este îndeplinită. În acest mod atât de mulți oameni au renunțat la presa tradițională", explică ea. "Influenceri, podcasteri, experți umplu apoi acest gol."
Trump însuși și-a creat propria platformă de social media Truth Social la începutul lui 2022, după ce a fost dat afară de pe Twitter în urma atacului din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului. Musk a reinstaurat contul lui Trump în noiembrie 2022.
"Grupurile și indivizii de orientare conservatoare au fost mai vulnerabili în fața acestor dezinformări", spune Wihbey. Teorii ale conspirației legate de tentativa de asasinare a lui Trump în vară au fost create și răspândite de ambele tabere, arată el.
Iar fenomenul nu se va opri aici. Autoritățile americane au declarat că se așteaptă ca adversarii străini, mai ales Rusia, să continue cu dezinformările în săptămânile următoare.
Se încarcă comentariile...
