Evoluția opiniei publice din Georgia și Ucraina privind Rusia în contextul războiului ruso-ucrainean (analiza sondajelor de opinie)
0Scopul acestei lucrări este de a analiza opinia publică a cetățenilor din Georgia și Ucraina față de Federația Rusă, pornind de la faptul că cele două state au în comun mai multe elemente. Printre acestea, menționăm faptul că ambele sunt state agresate de Rusia, au un trecut ca membre în sfera Uniunii Sovietice și prin urmare, în ambele, Rusia nu a încetat niciodată să își exercite influența.
Astfel, este important să observăm opinia ucrainenilor cu privire la evoluția securitară a țării lor în raport cu Rusia atât înainte de februarie 2022 (momentul invaziei totale), cât și după, pentru a compara aceste rezultate cu opinia publică a georgienilor în aceleași unități de timp analizate cu privire la problematici similare.
În opinia noastră, din perspectiva unei dimensiuni psihosociale a conflictului, repercusiunile sunt resimțite la nivel identitar, de traume colective (teoria memoriei sociale), victimizare, opinii despre inamic („demonizare”), stereotipuri, frici existențiale. Traumele conflictului se pot transmite din generație în generație (teoria memoriei sociale), formând o nouă identitate colectivă, una marcată de temeri existențiale.
Astfel, după instituționalizarea conflictului (crearea, practic, a unei culturi a conflictului), violența devine un mod de raportare la cealaltă identitate. Trăind într-o cultură a conflictului, a violenței, medierea internațională devine aproape o idee utopică. Prin urmare, în ciuda multiplelor încercări de mediere din partea instituțiilor internaționale, conflictele din regiunile separatiste Osetia de Sud și Abhazia și Ucraina persistă, deși nu sub forma unui conflict deschis, ci sub forma unui conflict înghețat, după caz.
Prin analiza psihosocială a conflictului, accentul se va plasa mai puțin pe dimensiunile militare, strategice și diplomatice. În schimb, cercetarea se va concentra în principal pe aspectele psihologice și socio-structurale ale populației din zonele de conflict respective.
În cele ce urmează, vom observa că, în special în cazul Ucrainei, spre deosebire de georgieni, viziunea negativă a primilor față de Rusia a fost considerabil acutizată în urma invaziei din februarie 2022, în timp ce percepția publică negativă a georgienilor față de Federația Rusă a înregistrat un ritm mai puțin accelerat, deoarece războiul din 2022 nu i-a vizat în mod direct. Cu toate acestea, traumele sociale din trecut cauzate de războiul din 2008 cu Rusia au declanșat temeri existențiale în memoria colectivă a georgienilor, odată ce aceștia au realizat că o altă țară se confruntă nu numai cu probleme similare cu ale lor, ci și cu alte provocări de o mai mare anvergură, anume o invazie la scară largă, nu doar asupra unor teritorii izolate.
Totodată, au existat și studii privind opinia populației georgiene cu privire la Rusia, conform cărora aceasta era mai pozitivă înainte de invazia Ucrainei în februarie 2022.
În continuare, vom observa rezultatele unui sondaj de opinie al rezidenților din Ucraina, organizat de către Center for Insights and Survey Research (CISR) of the International Republican Institute, între 13-21 martie 2021, pe întreg teritoriul Ucrainei, cu excepția Crimeei și a teritoriilor ocupate din Donețk și Luhansk.
Sondajul a constat în discuții purtate față în față cu 2400 de respondenți cu vârste de peste 18 ani, studiul înregistrând o rată de răspuns de 54% și o marjă de eroare de 2%.
În Georgia, studiul a fost realizat în perioada 2 februarie 2021 - 26 februarie 2021, de CISR, sub egida Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (United States Agency for International Development - USAID). Eșantionul pe baza căruia a fost realizat acest sondaj a fost format din 1500 de persoane cu vîrste de 18 ani și peste, având reședința în Georgia, cu excepția Abhaziei și Osetiei de Sud, cu o marjă de eroare care nu depășește 2,5% și o rată de răspuns de 75%, eșantionul fiind reprezentativ din punct de vedere al vârstei, sexului și teritoriului analizat. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că respondenților li s-a permis să ofere răspunsuri multiple, ceea ce face dificilă interpretarea cu extactitate a studiului.
În ceea ce privește decizia strategică a țării, în cadrul celor două sondaje CISR menționate mai sus, atât în Ucraina, cât și în Georgia, respondenților li s-a adresat o întrebare similară: „Dacă astăzi ar avea loc un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO, cum ați vota?” în Ucraina și „Susțineți sau vă opuneți aderării Georgiei la NATO?” în Georgia. Astfel, în cazul Ucrainei, 48% dintre respondenți au declarat că „ar vota pentru aderarea Ucrainei la NATO”, 28% „ar vota împotriva aderării Ucrainei la NATO”, 11% „nu ar vota” și 13% nu au oferit niciun răspuns. În Georgia, 59% dintre respondenți „susțin pe deplin aderarea Georgiei la NATO”, 19% „susțin într-o oarecare măsură”, 6% „se opun într-o oarecare măsură”, 8% „se opun ferm” și 8% nu au răspuns. Putem interpreta aceste rezultate, dacă privim strict la cele două sondaje, având în vedere că au fost efectuate în aproximativ aceeași perioadă de timp și de către același institut de sondare a opiniei publice, ca însemnând că în Ucraina doar 28% dintre respondenți ar fi optat pentru o alianță cu NATO, în timp ce în Georgia, 59% dintre respondenți au fost în favoarea unei astfel de alianțe, dacă îi luăm în considerare doar pe cei foarte hotărâți.
În mai 2022, după ce au avut loc multiple evenimente internaționale, în care Federația Rusă a fost protagonista agresiunii internaționale arhicunoscute în regiunea Mării Negre asupra Ucrainei, potrivit unui sondaj realizat de Institutul de Sondaje și Marketing al ONG-ului american International Republic Institute – Center for Insights in Survey Research, pe un eșantion de 1486 de respondenți din Georgia, cu vârsta de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de aproximativ 2,5%, 54% dintre respondenți au indicat că Uniunea Europeană reprezintă cel mai important partener politic pentru Georgia, urmată de Statele Unite ale Americii cu 53%. La celălalt capăt al scalei, numai 4% dintre respondenți au declarat că Federația Rusă este cel mai important partener politic pentru Georgia, doar Iranul situându-se mai jos în această privință, cu 1%. În plus, conform aceluiași sondaj, 90% dintre respondenți au considerat că Federația Rusă reprezintă cea mai mare amenințare politică la adresa Georgiei.
În ceea ce privește invazia Rusiei în Ucraina în 2022, acest eveniment a sporit îngrijorarea georgienilor cu privire la imaginea Moscovei ca agresor, conform unui sondaj în două etape efectuat în Tbilisi, Batumi, Telavi, Zugdidi, Akhalkalaki și Marneuli, în februarie și martie 2022, de către Caucasus Research Resource Centers Georgia for NDI. Eșantionul utilizat a fost de 2036 de respondenți în februarie, cu o marjă de eroare medie de 1,8%, și de 2024 în martie, cu o marjă de eroare medie de 1,6%. Concret, cele două etape ale sondajului au fost realizate în două momente-cheie: înainte de invazia Rusiei în întreaga Ucraină și imediat după începerea acestui eveniment.
Conform rezultatelor obținute, la întrebarea „Cu ce țări și uniuni ar trebui Georgia să aibă cea mai strânsă cooperare politică/economică?”, în februarie 2022, 29% dintre respondenți au răspuns „cu Uniunea Europeană”, iar în martie 2022, acest procent a crescut la 42%; pe de altă parte, în ceea ce privește procentul de respondenți care au răspuns „Rusia” la întrebarea de mai sus, în februarie 2022, procentul acestora a fost de 24%, iar în martie 2022, procentul a scăzut la 13%. Toate aceste schimbări în opinia populației georgiene cu privire la Rusia ca agresor – în mai puțin de o lună – arată că traumele trecute din războiul din 2008 au fost exacerbate și „reînviate” odată cu invazia Ucrainei din februarie 2022, deoarece teama de Federația Rusă ca amenințare la adresa vecinilor săi persistă încă în memoria socială a georgienilor.
În plus, potrivit unui sondaj din cadrul Caucasus Barometer 2024 Georgia, sub egida Caucasus Research Resource Centers (un institut de cercetare finanțat de către Carnegie Corporation of New York), în perioada 16 aprilie 2024 - 13 mai 2024, pe un eșantion de 1509 respondenți, format numai din adulți (peste 18 ani) din Georgia, excluzând populațiile care trăiesc în Osetia de Sud și Abhazia (Survey mode: Computer-assisted personal interview – CAPI), respondenții au indicat, în cea mai mare parte, Federația Rusă drept entitatea responsabilă de războiul actual din Ucraina – 35% dintre ei. În plus, 25% dintre respondenți l-au indicat pe Vladimir Putin personal drept principalul responsabil al războiului, 1% au indicat poporul rus, în timp ce, pe de altă parte, 8% l-au indicat pe Volodimyr Zelenskiy personal, alți 7% au indicat Statele Unite ale Americii, 5% au considerat Guvernul Ucrainei, 1% au dat vina pe poporul ucrainean, 1% au indicat UE, iar alți 1% au indicat NATO. Restul de 2% dintre respondenții la această întrebare au indicat alte entități, în timp ce 17% nu au știut și 1% au refuzat să răspundă.
Conform studiului menționat anterior, la întrebarea „Care țară este principalul inamic al Georgiei?”, 69% dintre respondenți au răspuns „Rusia”, în timp ce doar 4% au răspuns „SUA”, 2% au răspuns „Turcia”, 1% „Armenia”, 3% au spus „Altele”, 16% nu au știut și 2% au refuzat să răspundă.
Pentru a compara rezultatele întrebării sus-menționate cu cele obținute într-un barometru realizat de același institut în perioada 9 octombrie 2019 - 4 noiembrie 2019 (înainte de invazia din 2022 a Ucrainei), pe un eșantion de 2317 respondenți (Survey mode: Computer-assisted personal interview, cu o rată de răspuns de 36%), numai adulți (cu vârste de peste 18 ani) în Georgia, cu excepția populațiilor care trăiesc în Osetia de Sud și Abhazia, la acel moment, doar 49% dintre respondenți au indicat „Rusia” drept principalul inamic al țării. 4% dintre respondenții studiului menționat mai sus au indicat „Turcia”, 2% au indicat SUA, 2% au răspuns „Armenia”, 1% au răspuns „Toată lumea”, 2% au spus „Altele”, 8% au răspuns „Nimeni”, 26% nu au știut și 5% au refuzat să răspundă.
Diferența de la rezultatul din 2019 la cel obținut în 2024 la aceeași întrebare – de la 49% la 69% – reprezintă un indicator al faptului că percepția socială a populației georgiene față de Rusia a fost influențată negativ de acțiunile Moscovei în această perioadă de timp. Cel mai probabil, respectivele acțiuni sunt un rezultat al invaziei Ucrainei din 2022, aceasta producând teama că un astfel de scenariu s-ar putea aplica oricărei altui stat situat în sfera de interes geografic și geopolitic a Moscovei. Pe lângă aceasta, în rândul poporului georgian, există și trauma socială colectivă a războiului din 2008, la care se adaugă teama bazată pe faptul că Rusia este capabilă încă, în 2024, să își invadeze vecinii folosind forțe armate.
În ceea ce privește sondajele privind atitudinea populației ucrainene față de Rusia, conform rezultatelor Eurobarometrului din 15 iunie 2023 (aceste sondaje au fost efectuate între 28 aprilie și 3 mai 2023), 34,6% dintre ucraineni consideră că populația rusă este responsabilă pentru acțiunile de război ale clasei politice de la Moscova prin susținerea colectivă a deciziilor conducerii politice ruse. Prin urmare, 84% dintre ucraineni au o atitudine negativă față de cetățenii ruși, conform studiului menționat.
Concluzii
Așa cum s-a intenționat, prezentul raport a reunit rezultatele sondajelor de opinie publică efectuate în Georgia și Ucraina, cu scopul de a evidenția modul în care atitudinile față de Rusia s-au schimbat de-a lungul anilor, ca urmare a conflictului care a apărut în 2014 și a escaladat în 2022. Rațiunea acestei alegeri a constat în faptul că atât Georgia, cât și Ucraina sunt două state vulnerabile care au suferit atacuri din partea unui agresor comun, anume Federația Rusă.
În plus, unul dintre acestea se încadrează în modelul conflictelor „înghețate” (Georgia), existând posibilitatea ca cel de-al doilea să devină astfel după încetarea focului (un indicator în acest sens este statutul actual incert al peninsulei Crimeea). În plus, în ambele cazuri a existat o implicare a instituțiilor occidentale, care pledează pentru pace, ceea ce (în opinia noastră) conduce la un apetit al populației statelor agresate pentru o cooperare sporită cu Occidentul. Prin urmare, ambele conflicte conțin relații psihosociale, cum ar fi reprezentări negative ale inamicului, trăirea într-un context social violent, marcat de atitudini ostile și traumatizante, care conduc la un grad ridicat de victimizare, emoții colective și stereotipuri înrădăcinate în memoria socială.
Din punctul nostru de vedere, este important să observăm care a fost opinia ucrainenilor cu privire la parcursul țării lor în raport cu Rusia atât înainte de februarie 2022 (momentul invaziei), cât și după, pentru a compara aceste rezultate cu opinia georgienilor în aceleași unități de timp cu privire la probleme similare.
Conform rezultatelor acestei lucrări de cercetare, opinia publică negativă a primilor față de Rusia s-a accentuat considerabil în urma invaziei din februarie 2022, în timp ce percepția publică negativă a georgienilor față de Rusia a înregistrat un ritm mai scăzut, deoarece războiul din 2022 nu i-a vizat în mod direct. Cu toate acestea, studiile analizate au arătat totuși că și percepția socială a populației georgiene față de Rusia a fost, într-o anumită măsură, influențată negativ de acțiunile Moscovei în această perioadă. Cel mai probabil, aceste acțiuni reprezintă un rezultat al invaziei din 2022 asupra Ucrainei, element care a produs teama că un astfel de scenariu s-ar putea aplica oricărei alte țări aflate în sfera de interes geopolitic a Moscovei.
Toate aceste schimbări în opinia populației georgiene cu privire la Rusia ca agresor – în mai puțin de o lună – arată că traumele trecute din războiul din 2008 au fost exacerbate și „reînviate” odată cu invazia Ucrainei din februarie 2022, deoarece teama față de Federația Rusă ca amenințare la adresa vecinilor săi persistă în memoria socială a georgienilor.
Radu Pătrașcu este doctorand al Universității din București și absolvent al Masterului de Studii de Securitate al Facultății de Sociologie din cadrul aceleiași universități.
Se încarcă comentariile...
