Europa este o prezență primită greu, impusă cu eforturi sau strict necesară la masa negocierilor pentru Ucraina

Europa a încercat o demonstrație de putere, dorind să arate că, măcar în ce privește rezolvarea situației din Ucraina, europenii nu doresc să fie doar o pușculiță tăcută și irelevantă în negocierile finale. În consecință, au adoptat o tactică de joc curajoasă, aliniind cereri, nominalizând componența unei echipe de negociatori și anunțând poziția de plecare în orice discuții viitoare, adică afirmația că doar Ucraina și numai ea dispune de legitimitatea necesară pentru a decide asupra teritoriului și suveranității sale.

Foto: X

Instituțiile europene vor avea responsabilitatea de a negocia toate chestiunile legate de viitoarea aderare a Ucrainei la UE, de reconstrucția țării după încheierea războiului și de finanțarea tuturor acțiunilor legate de acest proces îndelungat și extrem de complicat. Este adevărat că echipa de negociatori europeni nu a primit încă un mandat specific, dar ceea ce se știe este că misiunea lor nu va privi decât Ucraina și nu, cum au cerut rușii, stabilirea unui nou cadru pentru arhitectura de securitate europeană.

Deci, în acest moment, suntem siguri că există un acord european asupra componenței delegației, care va fi formată din reprezentanți ai Germaniei, Marii Britanii, Italiei și Poloniei, precum și din trimiși ai Consiliului și Comisiei Europene, totul în contextul principiilor enunțate în Declarația de la Dublin, semnată de 40 de țări, unde sunt enumerate principiile privind securitatea continentului nostru, în care este reiterat faptul că securitatea Ucrainei este parte integrantă a securității euro-atlantice și că viitoarele dezvoltări ale stabilității strategice europene vor depinde de modul în care se va încheia războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Din punctul meu de vedere, cred că este un eșec major al diplomației noastre faptul că nu ne-am putut convinge partenerii că ar fi fost logic și perfect meritat ca România să fie integrată, ca țară de primă linie, alături de Polonia, în grupul negociatorilor. Ar fi fost normal, nu numai ca recunoaștere a eforturilor enorme și susținute, fără cea mai mică obiecție sau rezervă, în susținerea Ucrainei, declarată partenerul nostru strategic. Ar fi fost o recunoaștere a importanței reale pe care România o are în gestionarea situației explozive din Marea Neagră și a nevoii de a echilibra discuția despre garanțiile de securitate viitoare și cu ceea ce ar fi adus poziția noastră în domeniu.

Dacă nu, tot restul rămân discuții generale și trimit la ceea ce îmi pare a fi cel mai dureros, adică la statutul unui stat partener de nivel secund, bun doar să-și dea acordul când e nevoie și, evident, să pună la dispoziție totul, cât timp e nevoie, într-o tăcere respectuoasă.

Să vedem cum vor decurge pe mai departe negocierile, care nici n-au început, totul fiind încețoșat de deciziile anunțate de Moscova: nu este de acord cu eventuala prezență a doamnei Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, nu este de acord cu secvențialitatea programului de negocieri propus de europeni, adică semnarea unui acord de încetare a focului înainte de o discuție potențială asupra arhitecturii europene de securitate, și de faptul că reprezentanții ruși au vorbit deja despre afirmațiile belicoase ale europenilor, care ignoră realitățile din teren și cererile Kremlinului în ceea ce privește controlul frontierelor.

Greu sau chiar extrem de greu de estimat cum va evolua situația și dacă presiunile americane vor fi suficiente pentru deschiderea negocierilor.

Europenii vor să adauge un factor de presiune suplimentar. De aici anunțul că, în așteptarea Consiliului European din 26-27 noiembrie, s-a decis la Bruxelles pregătirea unui pachet suplimentar de 22 de sancțiuni și finalizarea unui plan de finanțare pentru a răspunde cererilor formulate de președintele Zelenski, care a invocat situația din ce în ce mai dificilă de pe front, în prag de iarnă.

Noile sancțiuni vor fi îndreptate cu prioritate împotriva sectoarelor care susțin sau finanțează efortul de război, mai ales cel energetic, bancar și „flota fantomă” rusească. Un accent particular va fi pus pe sancționarea țărilor terțe și a rețelelor comerciale intermediare care permit ocolirea sancțiunilor existente.

Situația se va complica suplimentar datorită faptului că, în afara celor 22 de sancțiuni, Consiliul Miniștrilor de Externe, luni, 16 noiembrie, va valida un nou pachet suplimentar de sancțiuni vizând rafinăriile, iar 145 de persoane sau entități vor fi adăugate listei negre existente. 50 dintre băncile menționate funcționează în Rusia.

Penalitățile corespund multiplicării atacurilor hibride atribuite Moscovei, acestea incluzând atacuri cibernetice, acte de sabotaj și incursiuni de drone.

Vom susține mișcarea, vom vota pentru, ne vom asuma toate consecințele negative. Dar, în paralel, la marile negocieri pentru jocurile viitoare, tot noi aflăm rezultatele după ce s-au încheiat discuțiile cu echipa care contează?