Copiii uitați ai Europei
0Într-un interviu tulburător difuzat de o televiziune anul trecut și disponibil în continuare pe platforma YouTube, actrița Alina Șerban mărturisea: „Aveam vreo patru ani și mi-a zis mama că abia învățasem să vorbesc ca lumea și spuneam: eu sunt romă, dar nu sunt murdară”.
În ciuda vârstei fragede, ea conștientiza discriminarea la care erau supusă, dar credea, cu inocență, că doar cu câteva cuvinte poate aluna un stigmat. Din păcate lucrurile nu stăteau așa, și nici în zilele noastre nu s-au îmbunătățit considerabil. De aceea, și atunci și acum, mulți dintre romi au ales să-și ascundă originea.
Fenomenul ascunderii etniei de către romi din cauza discriminării este o realitate documentată în diverse studii și rapoarte. Deși nu există statistici precise privind numărul exact al romilor care recurg la aceste practici, multiple surse indică faptul că discriminarea persistentă îi determină pe mulți să recurgă la această strategie pentru a evita tratamentele nefavorabile.
Conform celui de-al doilea sondaj al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 80% dintre romii intervievați trăiesc sub pragul de sărăcie al țării lor, iar patru din zece romi s-au simțit discriminați cel puțin o dată în ultimii cinci ani. Cu toate acestea, doar o mică parte au raportat aceste incidente. Acest context de discriminare și excluziune socială contribuie la decizia unor romi de a-și ascunde identitatea etnică pentru a evita stigmatizarea și marginalizarea.
De asemenea, un raport al Consiliului Europei din octombrie 2024 a evidențiat cazuri de profilare rasială și abuzuri împotriva comunității rome, ceea ce subliniază dificultățile cu care se confruntă această minoritate în interacțiunile cu autoritățile și în societate.
Desigur, există numeroase programe, atât la nivel european cât și național, de combatere a discriminării. În România există și o strategie națională dedicată soluționării problemelor romilor, iar Agenția Națională pentru Romi, Partida Romilor Pro-Europa și o seamă de organizații neguvernamentale foarte active în domeniu se străduiesc împreună să o implementeze. Rezultatele, chiar dacă nu sunt spectaculoase, încep să se se vadă din ce în ce mai mult și tot mai multe comunități locale furnizează exemple pozitive în acest sens.
Am participat de curând la o dezbatere publică la Strasbourg, în cadrul Parlamentului European la audierea publică “Roma in between economic, social, and security crises”, ocazie cu care am transmis un mesaj important, anume că suntem datori să ascultăm cu inima și mintea deschise problemele acestor oameni, pentru că acesta este primul pas pe calea înlăturării barierelor etnice care încă mai stau în calea copiilor sau femeilor de etnie romă.
Dincolo de cifre, statistici și programe guvernamentale se află poveștile de viață ale romilor. Și din ce în ce mai multe dintre ele sunt povești de succes. Așa cum este povestea Alina Șerban, o artistă complexă, din păcate mai cunoscută peste hotare decât în România, care a ales calea grea în carieră, aceea de a îmbina arta cu activismul social. Sau cum sunt poveștile altor mari artiști de etnie romă, cu rezonanță internațională și menționez doar câteva nume pentru exemplificare - Ion Voicu, Anca Parghel, Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Damian Drăghici, Ștefan Mihalache (Connect-R) și lista ar putea continua. De asemenea, avem și exemple de romi care au atins excelența în mediul academic, așa cum sunt reputații lingviști Delia Grigore și Gheorghe Sărau de la Universitatea din București, istoricul Valentin Ioan Negoi sau sociologul Adrian-Nicolae Furtună.
Aceste povești de succes, incluse alături de multe altele și în programul „Romi pentru România”, sunt nu doar dovezi vii ale faptului că romii nu sunt cu nimic diferiți de noi, ci și surse de inspirație pentru tinerii romi, care văd că orice bariere pot fi înlăturate dacă existăm voință și determinare.
Pe 8 aprilie, aniversăm și în România, de 19 ani, Ziua Internațională a Romilor, stabilită în memoria primului congres al romilor, desfășurat în 1971 lângă Londra, ocazie cu care au fost adoptate cântecul „Gelem, gelem” ca imn al romilor de pretutindeni și drapelul romilor, albastru-verde, având în centru „chakra, roata universului”.
Saste thaj baxtale dive sa e roma! Lumni te resel tumendar sar o kam! *)
*) Zile fericite și sănătoase tuturor romilor! Lumina să răsară asupra voastră precum soarele!
Se încarcă comentariile...
