Cetățenii europeni, față cu drepturile lor

Două inițiative cetățenești înregistrate zilele trecute de Comisia Europeană aduc în prim-plan drepturile civile în cadrul Uniunii. Doar că, deși au acest numitor comun, cele două demersuri se despart categoric în privința viziunii. Unul prioritizează autonomia corporală și libertatea individuală de decizie, în contextul hotărârilor luate de autoritățile naționale ori de instituții suprastatale în domeniul sănătății publice, pe când celălalt pledează pentru întărirea coeziunii comunitare de la bază, prin promovarea cetățeniei europene în rândul noilor generații.

Formulată pe un ton vehement critic la adresa Organizației Mondiale a Sănătății în momentul prezentării oficiale și susținută și de voci coronasceptice, inițiativa „Trust and Freedom” („Încredere și libertate”) insistă pe dreptul cetățenilor de a decide în cunoștință de cauză cu privire la opțiunile lor în materie de asistență medicală și tratament, dar și pe îmbunătățirea accesului la informații în cadrul proceselor decizionale ale UE. Întâmplător sau nu, printre promotorii acțiunii civice se numără figuri care au combătut restricțiile impuse în perioada pandemiei și continuă să conteste vaccinarea „obligatorie”. Inițiativa cere respectarea autonomiei și a integrității individuale, garantarea consimțământului liber atât în contextul cercetării (studiilor clinice), cât și în cel al tratamentului, chiar și în situații de urgență, și recunoașterea dreptului de refuz sau de retragere a consimțământului pe parcurs, fără expunerea la presiuni sau constrângeri. În plus, se solicită ca pacienții să fie temeinic informați, „exact și accesibil”, despre afecțiunile lor, despre tratamentele disponibile și despre riscurile și beneficiile potențiale, astfel încât „să înțeleagă pe deplin natura, scopul și riscurile” procedurilor medicale. Revendicări rezonabile în teorie, doar că realitatea este ceva mai complicată. Situații-limită, catastrofe felurite sau molimi necunoscute, apărute brusc și suprapuse peste neîncrederea cronică a multor cetățeni în știință, în general, și medicină, în special, toate acestea fac foarte dificilă îndeplinirea solicitărilor din inițiativă. Cu atât mai mult atunci când conspiraționismul se întâlnește cu analfabetismul funcțional al celor care ar trebui puși la curent amănunțit și convinși rapid de gravitatea unor pericole ori de beneficiile unor soluții medicale. Iar dacă în tablou intervine și deplorabila comunicare oficială despre subiectul arzător, caracterizată de secretomanie în loc de transparență, eșecul e garantat.

De altfel, transparența e a doua mare doleanță a susținătorilor inițiativei „Trust and Freedom”. Ei cer Comisiei Europene să introducă un act legislativ care să facă obligatorie publicarea ordinilor de zi, a proceselor-verbale ale reuniunilor, a rapoartelor interne, a e-mailurilor și a SMS-urilor decidenților, dar și să se creeze un registru public cu numele lobbyiștilor (nu doar al organizațiilor) și cu interacțiunile acestora cu funcționarii UE. Sună foarte ambițios sau mai degrabă utopic. În plus, se solicită și interzicerea reuniunilor secrete ale oficialilor UE, la întâlnirile de lucru ale acestora urmând să fie prezenți „reprezentanți ai cetățenilor, senatori și deputați naționali și europeni”, iar cei care încalcă regula să fie sancționați eficient. Nu în ultimul rând, în direcția acuzațiilor formulate de unii sprijinitori ai proiectului la adresa industriei pharma, se propune instituirea unor mecanisme care să evalueze primatul interesului public față de interesul privat, în special în ceea ce privește secretele comerciale care pot afecta sănătatea publică.

Cealaltă inițiativă cetățenească menționată, intitulată „I'm Going European: An ECI to Connect your National and European Citizenship” („Devin European: o ICE pentru conectarea cetățeniei naționale și a cetățeniei europene”), își fixează ca obiectiv să învețe copiii de la vârste fragede ce înseamnă cetățenia europeană, drepturile omului, democrația și statul de drept și să încurajeze implicarea activă a doritorilor în bunul mers al Uniunii. Legându-și proiectul de aniversarea a trei decenii de la introducerea cetățeniei UE în Tratatul de la Maastricht, autorii demersului consideră că locuitorii Uniunii ar trebui să înțeleagă că au mai multe drepturi decât libera circulație, iar pentru asta e nevoie de educație civică. Ea se regăsește de altfel între propunerile cuprinse în Raportul despre Ideile Tinerilor 2023, prezentat la recentul European Youth Event (EYE), semn că noile generații și-ar asuma identitatea europeană complementară celei naționale și și-ar dori un plus de acțiune cetățenească la nivel comunitar.

Dar ce urmează să se întâmple cu inițiativele menționate? După înregistrare, organizatorii fiecăreia trebuie să demareze – în termen de șase luni – strângerea de semnături. Dacă în decurs de un an adună câte un milion de declarații de susținere din cel puțin șapte state membre, demersul intră în analiza Comisiei, care decide dacă e sau nu admisibil, argumentându-și poziția. De la instituirea mecanismului, 107 inițiative au fost înregistrate, iar nouă au ajuns cu bine la finiș. Indiferent însă de rezultat, preocuparea pentru întărirea drepturilor și libertăților cetățenești capătă, iată, multiple forme și rămâne o chestiune imposibil de ignorat.