A devenit România veriga slabă în NATO și UE?
0Pe termen scurt, România n-ar putea să-și crească bugetul apărării la 5% din PIB, cu toate că alocările pentru armată sunt în creștere și ar trebui să ajungă la 2,5% anul acesta, potrivit evaluărilor guvernamentale.
Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump a declarat ieri, după ce s-a plâns că țările NATO nu fac destul pentru a-și asigura protecția, că acestea trebuie să aloce 5% din PIB pentru apărare pentru că „toate pot să-și permită”. România, care a început un program de austeritate după alegerile parlamentare de la finele anului trecut, se confruntă cu mișcări de stradă. Cel mai grav de până acum e protestul polițiștilor care amenință să blocheze întreg sistemul ordinii publice. Polițiștii sunt nemulțumiți că pierd mai mult de 200 de euro net la salariu, după adoptarea Ordonanței de Urgență 156/2024, numită și „ordonanța trenuleț” prin care se elimină majorările pentru orele lucrate sâmbetele și duminicile, iar pensiile speciale nu se mai actualizează cu rata medie anuală a inflației. Bugetarii din toate domeniile sunt nervoși pentru că pierd o serie de facilități, iar salariile lor vor fi înghețate.
România devine astfel instabilă atât pe orizontală cât și pe verticală: pe orizontală, economia este în cădere liberă, iar Fitch Ratings a confirmat ratingul „BBB-” al României, a revizuit perspectiva, de la „Stabilă” la „Negativă”, iar țara se află sub presiunea retrogradării spre categoria Junk, ceea ce înseamnă că nu e recomandată investițiilor. Apoi, a crescut continuu datoria publică, dezechilibre externe s-au accentuat, nivelului de trai a scăzut și mișcările de stradă pot avea efecte impredictibile; pe verticală, președintele e considerat ilegitim prin prelungirea mandatului său la Cotroceni, guvernul e instabil, fiindcă are o majoritate la limită, e necredibil pentru că e condus de același Marcel Ciolacu, liderul PSD care a ieșit pe locul al treilea la prezidențiale, iar partidul său a avut cel mai mic scor din istoria sa. În această logică, verticalei nevralgice, cea mai înaltă instanță, Curtea Constituțională este pusă la colț după anularea alegerilor și interzicerea candidaturii Dianei Șoșoacă. Toată această situație complicată îi favorizează pe extremiști.
Privită dinspre Vest, România pare tot mai puțin frecventabilă, în schimb dinspre Est, toate aceste slăbiciuni sunt atractive, sunt puse sub lupă, analizate și găsite căile cele mai bune pentru o destabilizare și mai mare. A devenit România veriga slabă a NATO? Nu neapărat, Turcia, Ungaria, Slovacia dansează de mult cu rușii, în vreme ce chinezii au afaceri strategice în cele mai importante state ale Uniunii Europene.
Serviciul de Informații Externe (SIE) a precizat înainte de anularea alegerilor că „România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei”, iar Serviciul Român de Informații (SRI) a notat că au existat „acțiuni ale unui actor cibernetic statal” asupra infrastructurilor electronice electorale, fără să menționeze Rusia. Se știe, însă, că extremistul Călin Georgescu a fost susținut de rezerviști din toate structurile de forță, după cum rezultă din analiza celor care i-au făcut campanie pe rețelele sociale.
Punctele de inflexiune descoperite la prezidențialele din 2024 ar putea muta România în ierarhia credibilității din interiorul NATO. Deocamdată, însă, planificările vechi rămân valabile: unul dintre cele mai importante exerciții ale Alianței Nord Atlantice are loc, la trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, pe parcursul lunilor ianuarie și februarie în România și Bulgaria, unde vin soldați din peste zece state NATO. Londra a trimis aici peste 2600 de militari și 730 de vehicule. Este primul exercițiu major în cadrul noii Forțe de Reacție Aliate (ARF), care arată disponibilitatea NATO de a mobiliza și desfășura imediat ce e nevoie, forțe pentru a-și apăra granițele.
România își păstrează importanța geostrategică, la periferia continentului, între Marea Neagră și Ucraina aflată în război, dar stabilitatea și credibilitatea țării sunt puse sub semnul întrebării. Bucureștiul și Washington rămân pe aceeași axă strategică, împreună cu Ungaria, numai că această axă pare mai degrabă una a instabilității. Întreaga Europă se clatină, sub asaltul extremei drepte, al crizei economice și al crizelor politice. Eșafodajul are probleme dinspre centru spre margini, începând chiar cu cele două state care reprezintă motorul UE, Germania și Franța. Polonia, care alocă 5% pentru apărare și statele baltice care și-au crescut permanent bugetul militar se află în cealaltă periferie a Europei, cea bogată (alături de Danemarca, Suedia, Norvegia și Finlanda). Sunt state mai puțin predispuse penetrărilor rusești, dar la fel de expuse pericolului hibrid pe care Moscova îl rostogolește mereu în favoarea sa.
Se încarcă comentariile...
