Epidemia de coronavirus şi restricţiile de circulaţie au arătat cât de deficitară este România la capitolul digitalizare, dar şi cât de necesar este să acţionăm pentru a recupera aceste decalaje.
Spre deosebire de precedenta preşedinţie germană a Consiliului UE, din 2007, circumstanţele sociale, politice şi economice ale actualului mandat al Berlinului sunt fundamental diferite.
7 din 10 europeni vor ca Uniunea Europeană să aibă mai multe competenţe pentru a gestiona crize precum cea generată de Coronavirus. În cazul României, procentul este chiar mai mare – aproape 80% dintre români şi-ar dori ca UE să se poată implica mai mult în rezolvarea unor situaţii dificile – ţara noastră se află pe locul 3 în UE la acest capitol!
În ultimele săptămâni, sistemul de educaţie a fost împins spre o digitalizare de prea mult timp aşteptată. Profesorii, elevii, orele de curs, materialele adiţionale, temele, îndrumarea şcolară şi discuţiile şi-au găsit noi modalităţi de exprimare, în timp ce aplicaţii circumscrise deseori comunicării au devenit instrumente de lucru.
În aceste zile de incertitudine şi de maxim efort pentru combaterea epidemiei, suntem cu toţii de acord că sprijinul financiar şi material trebuie concentrat în primul rând asupra sistemului medical. Avem din păcate o nevoie acută de fonduri şi materiale pentru spitale şi pentru personalul medical şi este vital ca acum prioritatea absolută să fie limitarea numărului de victime.
-
Educaţia şi digitalizarea trebuie să devină priorităţi naţionale post-Covid
Epidemia de coronavirus şi restricţiile de circulaţie au arătat cât de deficitară este România la capitolul digitalizare, dar şi cât de necesar este să acţionăm pentru a recupera aceste decalaje.
-
Preşedinţia Germaniei la Consiliul UE: o şansă ratată pentru România?
Spre deosebire de precedenta preşedinţie germană a Consiliului UE, din 2007, circumstanţele sociale, politice şi economice ale actualului mandat al Berlinului sunt fundamental diferite.
