Gabriela Obodariu

Profesoara de Istorie

Mi-ar fi plăcut să existe Boovie şi când eram eu în liceu. Pe atunci citeam mult. Intrasem la filologie-istorie, în plină epocă ceauşistă. Citeam mai întâi de nevoie.

În ultima vreme se vorbeşte mai mult de corupţi şi şpăgi, aşa că, ce spun eu aici sigur nu o să fie ceva care să acopere zăngănitul cătuşelor.  Şi deşi ce vă povestesc eu e parte a sistemului medical românesc, n-aş putea să spun nici că e o regulă şi nici că e senzaţional. E o poveste banală despre suferinţă şi speranţă, despre medici  şi despre recunoştinţă.