Articole scrise de Oana Marinache

Cercetarea documentelor de arhivă ale fostei bănci Marmorosch Blank au dus la identificarea şi completarea unor informaţii despre trupurile de moşii şi terenurile achiziţionate în 1919-1922, nucleul de mai tărziu al parcelării Jianu-Bordei.

Parcelare de dimensiuni medii, apărută la mijlocul anilor '30 (secolul XX) pe un teren rezultat din comasarea a trei proprietăţi din secolul al XIX-lea. Reşedinţele în stil eclectic mediteranean şi blocurile moderniste se află astăzi pe Intrarea Arma...

Pe colţul Soselei Jianu nr. 28 cu Aleea Gherghel (lângă proprietatea colonelului Gherghel) a fost construit, în etape, începând cu 1912, aşezământul patronat de ordinul catolic al surorilor de caritate „Sf. Vincent de Paul”. Călugăriţele au sosit în ...

Spre nord moşia familiei Filipescu se învecina cu proprietatea colonelului Gherghel, azi strada căp. Ghe. Demetriade....

Cercetarea de arhivă, coroborată cu unele informaţii din memorialistica publicată recent sau cu documente din arhive de familie, au condus la reconstituirea, în măsura dovezilor identificate până acum, a istoriei parcelării, proprietarilor sau chiria...

După modelul parcelării L. Blank şi A. Filipescu, doi bancheri belgieni, Allard şi Baelde, au ideea realizării unui proiect de mare anvergură în nordul Bucureştiului, începând cu 1913.

Parcelarea Filipescu reprezintă cea mai importantă iniţiativă privată antebelică care contribuie la extinderea orasului Bucuresti înspre nord....

Dezvoltarea Bucureştiului înspre nord reprezintă una dintre cele mai interesante etape istorice de la începutul secolului al XX-lea. Parcelarea de vile a familiei Boerescu, iniţiativă privată, devine atractivă pentru Comuna Bucureşti, care cumpără te...

Din cercetarea unor dosare de arhive referitoare la proprietăţi pe Bulevardul Dacia, au reieşit noi date despre familia Ioanid şi Grădina omonimă. Dosarul 197B din 1931 conţine informaţii despre procesele între fraţii Ioanid din 1900-1903 dar şi plan...

Restaurarea edificiului religios, ctitorit în 1652 de către familia Cocorăşti, având hramul Adormirea Maicii Domnului, dar fiind cunoscut sub numele de Sărindar, s-a dovedit a fi una dintre cele mai dezastruoase intervenţii din a doua jumătate a seco...

Perioada de activitate intensă din cariera lui Gaetan A. Burelly este cea petrecută la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, între 1860-1874. O viaţă petrecută în birou, pe şantierele edificiilor religioase bucureştene dar şi pe drumurile ane...

Gaetan A. Burelly (?-1896) estr una dintre cele mai misterioase personalităţi ale arhitecturii româneşti ale secolului al XIX-lea, numele său fiind legat, de cele mai multe ori, doar de construcţia casei din str. Arthur Verona nr. 19, sediul actual a...

Viaţa cuplului George Valentin Bibescu (1880 - 1941) şi Martha Lahovary (1886 – 1973) s-a desfăşurat atât în ţară, cât şi în străinătate, împreună sau separat, familia având mai multe reşedinţe urbane şi rurale. Principala reşedinţă a Marthei Bibescu...

Nepotul lui Vodă Constantin Brâncoveanu, prin care executa testamentul moaşei sale Marica Doamna şi regulează ca vornicul Iordache Creţulescu să ia a patra parte din banii depuşi în cămara vistierească austriacă.

Cercetarea fondurilor Aşezămintelor Brâncoveneşti, prilejuite de documentarea pentru teza de doctorat şi proiectul cultural „Aşezămintele Brâncoveneşti: 1835-2015” ne-au condus spre identificarea unei copii complete a testamentului doamnei Marica Brâ...

Figura prinţesei Alexandrina Ştirbey (1829-1894) s-a pierdut în negura istoriei secolului al XIX-lea, numele ei fiind readus astăzi în actualitate prin inaugurarea Muzeului Oraşului Sinaia în vila ce i-a aparţinut odinioară. Din colaborarea ei cu arh...

Cercetarea de arhivă a scos la lumină noi informaţii despre activitatea arhitectului Karl Boehnisch/Carol Benisch (1822-1896), născut în Imperiul Austriac, într-o zonă ce se află astăzi în Republica Cehă. Activ ca arhitect mănăstiresc, Benisch a repa...

Clădirea Chrissoveloni, care a devenit recent sediul noii librării Cărtureşti de pe strada Lipscani nr. 55, datează din 1904 şi a fost proiectată de inginerul Nicolae Cuţarida....

Prezenţa în spaţiul Valahiei a familiei arhitecţilor Gaudi a ieşit la lumină în cadrul proiectului „Arhiva de arhitectură 1830-1860”.

Iacob Melik, armean născut în Imperiul Otoman, este unul dintre primii arhitecţi care studiază la Şcoala de arte frumoase din Paris şi care lucrează în Ţara Românească. Noi informaţii completează activitatea sa din Constantinopol, în serviciul banche...

Moştenirea arhitecturală lăsată Bucureştiului şi împrejurimilor de către familia Bibescu--Basarab Brâncoveanu poate fi urmărită din prima jumătate a secolului al XIX-lea până în preajma celui de-al doilea război mondial....

Purtând un patronim cu consonanţe olandeze, deşi familia era deja stabilită în Ţara Românească de trei generaţii la naşterea lui, Edmond Van Saanen a apărut multor istoriografi ai arhitecturii româneşti, până şi lui Grigore Ionescu şi lui Gheorghe Cu...

Arhivele Naţionale ale României păstrează unul dintre cele mai mari fonduri personale, reunind documentele familiei lui Barbu A. Ştirbey, precum şi zeci de albume şi fotografii disparate în fototecă. Printre acestea, inventariat greşit, sub numele un...

În 1850 domnitorul Ţării Româneşti, Barbu D. Ştirbey (1799-1869) însărcinează Eforia Şcoalelor cu redactarea unui proiect pentru „Şcoala de arte şi măestrii”. Proiectata instituţie trebuia să fie construită la Şosea, în 1853 arh. Alexander von Montba...

Cu 129 de ani în urmă, la 28 ianuarie 1886 se năştea Martha Lahovary, fiica Emmei Mavrocordat şi a lui Ion Lahovary. În 1902 a devenit prinţesă prin căsătoria cu George-Valentin Bibescu (1880-1941). Gustul ei a salvat şi a marcat fundamental un monum...

Unul dintre palatele dispărute şi uitate ale Bucureştiului s-a aflat pe Calea Griviţei nr. 5, în imediata vecinătate a Palatului Ştirbey din Calea Victoriei. A aparţinut prinţului George A. Ştirbey, fratele mai mic al lui Barbu A. Ştirbey. Proiectul ...

Prezenţă vie în viaţa publică bucureşteană, ca sediu al Ordinului Arhitecţilor din România, casa arhitectului Ion Mincu (1852-1912) ni se dezvăluie treptat, păstrându-şi totuşi ceva din aura de mister. Dacă în decembrie 2012 publicam un prim articol ...

Fostă reşedinţă domnească şi princiară, Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei păstrează în interioarele lui câteva sobe neoclasice şi Art Nouveau. Posibil originare (cele neoclasice) sau aduse din case demolate (cele Art Nouveau), sobele stau mărturi...

În urmă cu 70 de ani se stingea din viaţă arhitectul Horia Creangă. Un set de fotografii spectaculoase, regăsite în Arhivele Naţionale ale României, ne oferă vederi atât aeriene cât şi din interioarele fabricii Malaxa. Este un prilej de a ne readuce ...

Caleaşcă, butcă, rădvan, caretă, trăsură sunt termeni utilizaţi în secolul al XIX-lea pentru a desemna mijloacele de transport ale boierilor şi ale domnitorilor. Cu ajutorul unor surse iconografice din arhiva Bibescu-Ştirbey şi a unui inventar de la ...

Figură misterioasă a istoriei arhitecturii bucureştene, francezul Michel Sanejouand a fost şeful Direcţiei de Arhitectură şi Geniu a Municipiului Bucureşti între iulie 1834 şi iulie 1835, când moare. Dacă până acum i se atribuia o singură lucrare, ce...

În fototeca Arhivelor Naţionale ale României, în albumele fondului Barbu Ştirbey, se află şi câteva fotografii ale reginei Elisabeta şi ale principesei Maria/ viitoarea regina Maria. Deşi atât de diferite ca personalităţi, le apropiau posturile roman...

Din fototeca Arhivelor Naţionale ale României, vă prezint fotografii ale bombardamentelor americane din mai 1944.