Articole scrise de Oana Marinache

Clădirea Chrissoveloni, care a devenit recent sediul noii librării Cărtureşti de pe strada Lipscani nr. 55, datează din 1904 şi a fost proiectată de inginerul Nicolae Cuţarida....

Prezenţa în spaţiul Valahiei a familiei arhitecţilor Gaudi a ieşit la lumină în cadrul proiectului „Arhiva de arhitectură 1830-1860”.

Iacob Melik, armean născut în Imperiul Otoman, este unul dintre primii arhitecţi care studiază la Şcoala de arte frumoase din Paris şi care lucrează în Ţara Românească. Noi informaţii completează activitatea sa din Constantinopol, în serviciul banche...

Moştenirea arhitecturală lăsată Bucureştiului şi împrejurimilor de către familia Bibescu--Basarab Brâncoveanu poate fi urmărită din prima jumătate a secolului al XIX-lea până în preajma celui de-al doilea război mondial....

Purtând un patronim cu consonanţe olandeze, deşi familia era deja stabilită în Ţara Românească de trei generaţii la naşterea lui, Edmond Van Saanen a apărut multor istoriografi ai arhitecturii româneşti, până şi lui Grigore Ionescu şi lui Gheorghe Cu...

Arhivele Naţionale ale României păstrează unul dintre cele mai mari fonduri personale, reunind documentele familiei lui Barbu A. Ştirbey, precum şi zeci de albume şi fotografii disparate în fototecă. Printre acestea, inventariat greşit, sub numele un...

În 1850 domnitorul Ţării Româneşti, Barbu D. Ştirbey (1799-1869) însărcinează Eforia Şcoalelor cu redactarea unui proiect pentru „Şcoala de arte şi măestrii”. Proiectata instituţie trebuia să fie construită la Şosea, în 1853 arh. Alexander von Montba...

Cu 129 de ani în urmă, la 28 ianuarie 1886 se năştea Martha Lahovary, fiica Emmei Mavrocordat şi a lui Ion Lahovary. În 1902 a devenit prinţesă prin căsătoria cu George-Valentin Bibescu (1880-1941). Gustul ei a salvat şi a marcat fundamental un monum...

Unul dintre palatele dispărute şi uitate ale Bucureştiului s-a aflat pe Calea Griviţei nr. 5, în imediata vecinătate a Palatului Ştirbey din Calea Victoriei. A aparţinut prinţului George A. Ştirbey, fratele mai mic al lui Barbu A. Ştirbey. Proiectul ...

Prezenţă vie în viaţa publică bucureşteană, ca sediu al Ordinului Arhitecţilor din România, casa arhitectului Ion Mincu (1852-1912) ni se dezvăluie treptat, păstrându-şi totuşi ceva din aura de mister. Dacă în decembrie 2012 publicam un prim articol ...

Fostă reşedinţă domnească şi princiară, Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei păstrează în interioarele lui câteva sobe neoclasice şi Art Nouveau. Posibil originare (cele neoclasice) sau aduse din case demolate (cele Art Nouveau), sobele stau mărturi...

În urmă cu 70 de ani se stingea din viaţă arhitectul Horia Creangă. Un set de fotografii spectaculoase, regăsite în Arhivele Naţionale ale României, ne oferă vederi atât aeriene cât şi din interioarele fabricii Malaxa. Este un prilej de a ne readuce ...

Caleaşcă, butcă, rădvan, caretă, trăsură sunt termeni utilizaţi în secolul al XIX-lea pentru a desemna mijloacele de transport ale boierilor şi ale domnitorilor. Cu ajutorul unor surse iconografice din arhiva Bibescu-Ştirbey şi a unui inventar de la ...

Figură misterioasă a istoriei arhitecturii bucureştene, francezul Michel Sanejouand a fost şeful Direcţiei de Arhitectură şi Geniu a Municipiului Bucureşti între iulie 1834 şi iulie 1835, când moare. Dacă până acum i se atribuia o singură lucrare, ce...

În fototeca Arhivelor Naţionale ale României, în albumele fondului Barbu Ştirbey, se află şi câteva fotografii ale reginei Elisabeta şi ale principesei Maria/ viitoarea regina Maria. Deşi atât de diferite ca personalităţi, le apropiau posturile roman...

Din fototeca Arhivelor Naţionale ale României, vă prezint fotografii ale bombardamentelor americane din mai 1944.

Bombardamentele americane au avut loc în aprilie şi mai 1944. Imaginile fac parte din fototeca Arhivelor Naţionale ale României, identificările zonelor şi monumentelor se bazează pe inventar şi însemnările de pe verso-ul unor fotografii.

În urmă cu 69 de ani, Bucureştiul era supus unor bombardamente germane necruţătoare care au vizat imobile-cheie, dar şi clădiri istorice ce nu au mai putut fi refăcute ulterior. În amintirea celor 3 zile de teroare trăite de bucureşteni şi a rănilor ...

În 1850 domnitorul Barbu D. Ştirbey rectitoreşte biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Flămânzeşti/Flămânzeni, jud. Ilfov. Nu se cunoaşte numele constructorului sau al zugravilor ctitoriei domneşti de la 1850. Iconostasul şi mobilierul bis...

Cu 44 de ani în urmă se stingea Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969), câmpulungean de origine, fost arhitect - şef al Patriarhiei Române mai bine de 30 de ani. Este greu de identificat numărul exact al edificiilor de cult, proiectelor de restaurare,...

Familia domnitorilor Ştirbey-Bibescu prezintă doi membri misterioşi: o soră, Safta, cel mai probabil dispărută în adolescenţă şi un frate Dimitrie, călugărit sub numele de Damian şi mort la Mănăstirea Bistriţa în anul 1874....

În 1916, la moartea lui Alexandru I. Filipescu, se întocmeşte inventarul mobilelor şi obiectelor din casa de pe Calea Victoriei colţ cu str. Ghe. Manu. Noul proprietar al imensei averi era vărul său, prinţul Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967)...

Vechea proprietate boierească a lui Alecu Filipescu (Vulpe) de pe Calea Victoriei colţ cu str. Verde/Manu a fost demolată pentru a face loc unei impresionante vile în stil francez. La comanda prinţesei Elisa Bibescu, văduvă Filipescu, lucrarea a fost...

Locul rămas viran de atâta amar de vreme, situat pe Calea Victoriei colţ cu str. Ghe. Manu, a fost proprietatea familiei Filipescu. La moartea lui Alexandru I. Filipescu, în 1916, vasta avere şi proprietăţile imobiliare trec în posesia vărului Consta...

Fire romantică, cu înclinaţie spre reverie şi cu o imaginaţie foarte bogată, prinţesa Nadeja Bibescu Ştirbey şi-a înfrumuseţat viaţa cu activităţi creative, fotografia fiind una dintre pasiunile ei....

La sfârşitul secolului al XIX-lea aflăm că în Bucureşti “Fiecare casă mare avea biserică în curte sau în corpul casei, la un colţ.”. Aceeaşi situaţie a existat şi la Palatul Ştirbey. Judecând după dispoziţia testamentară a domnitorului Barbu D. Ştirb...

Se presupune că arhitectul de origine dalmată, Luigi Ludovic Lipizer,  soseşte către sfârşitul domniei lui Barbu D. Ştirbey (1849-1856) din spaţiul Imperiului Austriac, activitatea sa fiind documentată pe perioada 1856-1862....

Pornind de la atribuirea probabilă făcută de prof. A. Pippidi în 2008 într-un articol din Dilema veche, republicat recent în Case şi oameni din Bucureşti, vol.II, Ed. Humanitas, 2012, p. 194, s-a răspândit în mediul online o informaţie eronată. Arhit...

De la stilul eclectic la neoromânesc şi până la propriul imobil în stil Art Deco, creaţia primei arhitecte din România, Virginia Andreescu Haret, se întinde pe mai bine de 30 de ani şi numără peste 130 de lucrări.

În 1993 hoţii au răscolit osemintele din capela Lahovary şi au furat bustul generalului Iacob N. Lahovary, lucrarea sculptorului Oscar Spaethe. În 2008 aici au fost înmormântate persoane apropiate primarului sectorului 5. Cu toate că este o construcţ...

Nepoată de frate a pictorului Ion Andreescu, Virginia Andreescu s-a născut în 1894 în Bucureşti şi din 1928 a fost căsătorită cu un nepot de soră al lui Spiru C. Haret. Au avut un fiu, pe ing. Radu Haret. Este prima femeie arhitect din România, obţin...

Postul Paştelui s-a deschis cu sărbătoarea Ortodoxiei, procesiunea din parohia Icoanei şi din jurul parcului Grădina Icoanei prilejuindu-ne o trecere în revistă a unor etape istorice ale suburbiei....

Monument istoric de prim rang, capela Stirbey de pe moşia Buftea a rămas până astăzi fără o datare sigură şi fără să se cunoască cu certitudine numele arhitectului. Cercetări recente în biografia austriacă au scos la lumină informaţii inedite despre ...