Articole scrise de Deutsche Welle

Entuziasmul vesel al liberalilor în momentul în care şi-au aruncat peste bord propriul lider scoate la iveală nivelul culturii lor morale, dar şi bazele ilegitime ale ascensiunii lui Florin Cîţu.

În România, apologeţii Rusiei sunt încă marginali. Mulţi dintre ei se lasă folosiţi pentru ca Moscova să poată spune la un moment dat că şi în România există un curent pro-rus.

Premierul Ungariei le-a oferit ardelenilor de limbă maghiară nu doar un proiect politic asezonat cu ajutoare materiale, ci şi un angajament moral şi emoţional: reunificarea naţiunii în Bazinul Carpatic.

După decembrie 1989, naţionalismul extremist a deschis calea unui soi de patriotism răstit şi revanşard în România. Dar curajul ucrainenilor le reaminteşte românilor că patriotismul e mai mult decât o sintagmă prăfuită.

Atacul rusesc asupra Ucrainei a schimbat vieţile cuplurilor ruso-ucrainene. Cum fac oamenii faţă noii situaţii? Două cupluri tinere în dialog cu DW.

Cancelarul Olaf Scholz a anunţat o înarmare semnificativă a ţărilor NATO. Germania ia în calcul şi achiziţionarea unui scut antirachetă capabil să acopere inclusiv România şi ţările baltice în cazul unui atac rusesc.

Polonezii şi balticii s-au pregătit de mult pentru ce-i mai rău, românii, însă, au nevoie de o strategie rapidă, pentru că Marea Neagră a devenit periculoasă.

La o lună de la începutul invaziei ruse în Ucraina, razele de speranţă sunt rare. Ucraina poate încă să-l oprească pe Putin, dar are nevoie de ajutoare mai mari şi mai rapide din Vest.

De când a început războiul în Ucraina, o umbră neagră s-a întins şi peste Moldova. Totul a devenit provizoriu, fragil. Dacă va cădea Ucraina, va urma Republica Moldova, avertizează scriitorul Vitalie Ciobanu.

România ştie cât şi cum poate ajuta Republica Moldova în cazul scenariilor celor mai pesimiste, chiar dacă nimeni nu vorbeşte cu voce tare despre acest subiect.

În timp ce războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei continuă, Moscova şi Kievul negociază. Este posibilă pacea? Când şi în ce condiţii? Experţii avertizează: finalul nu se prefigurează prea curând.

În contextul războiului lui Putin în Ucraina, există minţi înfierbântate care vor să pună la zid literatura şi întreaga cultură rusă. Primarului din Florenţa i s-a cerut să demoleze statuia scriitorului Dostoievski.

Ambasada Rusiei din Chişinău le-a cerut ruşilor din Republica Moldova să înştiinţeze prin e-mail misiunea diplomatică dacă sunt discriminaţi „pe motive naţionale, lingvistice, culturale, religioase şi de altă natură”.

Nimeni nu ştie cât de aproape e Rusia de folosirea unor arme chimice sau atomice în Ucraina, cu efecte dincolo de graniţe. E pe cale să se schimbe percepţia NATO vizând siguranţa?

În spatele zgomotului de arme şi al refugiaţilor nevoiţi să fugă din faţa bombardamentelor, liderii statului român refac jocurile juridice în funcţie de propriile interese.

Mai poate învinge oare Ucraina? Mai poate. E chiar probabil. Dar dimensiunile acestei victorii nu depind doar de ea. Ci, mai ales de Statele Unite. Şi de durata unităţii actuale a oamenilor din Apus.

​​​​​​​AUR este un partid construit pentru a crea şi susţine controverse şi halucinaţii în rândul populaţiei în general neinstruite. În absenţa scandalului, în vremuri de pace socială, AUR rămâne fără vlagă.

Cum îi atrag tinerii ruşi de partea lor pe părinţii care justifică războiul Rusiei împotriva Ucrainei? Ruşii relatează despre dezbaterile aprinse care au loc în familiile lor.

Cuvântul pe buzele românilor este azi solidaritatea. O stare de spirit pe care până mai ieri nu o bănuiam. Am stat de vorbă cu trei intelectuali despre cum priveşte mediul academic războiul şi dramele refugiaţilor.

Războiul de agresiune declanşat în Ucraina de regimul Putin are puţine şanse de a se încheia în curând. Şi încă şi mai puţine, de a se termina pe cale negociată.

Profesorul moldoveano-american Vladimir Solonari de la University of Central Florida din SUA crede că dacă Odessa va ajunge în mâinile ruşilor, Republica Moldova ar putea cădea la rândul ei.

Indiferent ce face preşedintele rus Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder este de partea lui. Opinia publică nu înţelege ce se întâmplă, indignarea membrilor SPD creşte. O despărţire se prefigurează.

Există şi arme de ultimă generaţie mai redutabile decât orice armă nucleară tactică, decât orice dronă, bombă, avion pe bază de tehnologie stealth, decât orice tun, rachetă antiaeriană sau sistem antibalistic.

După lungi ezitări şi respingeri privind livrările de arme pentru Ucraina, guvernul german a decis sâmbăta trecută să trimită totuşi armament acestei ţări atacate de Rusia. Acum urmează noi livrări.

În primele şase zile de război în Ucraina, Moldova a primit aproximativ o sută de mii de refugiaţi ucraineni. Mai mult de jumătate dintre ei au rămas în Moldova. Ceilalţi au ieşit prin România în Europa.

Niciodată Europa nu a renunţat atât de uşor la principii politice fundamentale şi la tradiţii ideologice ca acum. UE pare a se afla în faţa unei uimitoare renaşteri.

În România, cinismul naţionaliştilor creşte odată cu nenorocirile provocate de război în Ucraina iar echivocul politic se accentuează.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat trecerea în stare de alarmă a "forţelor de descurajare" nucleară. Între timp, Ucraina a acceptat oferta de dialog a Rusiei, iar Germania a decis sa livreze arme Ucrainei.

Rămânând împreună cu familia la Kiev, oraş care a respins tentativele de infiltrare ruseşti, Zelenski manifestă un curaj de care fostul preşedinte afgan Ghani n-a fost în stare.

Marele război a izbucnit. Rusia a invadat Ucraina. Această catastrofă putea fi prevenită, dacă Occidentul nu ar fi închis ochii deja din 2014.

Ce e de făcut în reacţie la războiul de agresiune declanşat total nejustificat de o Rusie condusă de un dictator de tip fascist în baza unor delirante acuze (de imaginar neonazism şi de agresiune NATO) adresate Ucrainei?

Ameninţarea de la graniţa cu Ucraina a dus la creşterea încrederii în NATO, la cote nemaiatinse din perioada entuziasmului aderării. Dar pe fondul fricii de război creşte şi naţionalismul şi teama de o recesiune.

Liderul de la Kremlin a pus sub semnul întrebării independenţa Ucrainei, trimiţând trupe în Doneţk şi Luhansk. Dacă Europa tolerează asta, un mare război devine inevitabil.