Articole scrise de Deutsche Welle

Două luni fără medicamente, fără hrană suficientă şi sub bombardamente constante. O femeie relatează pentru DW despre salvarea sa dintr-un buncăr din oţelăria Azovstal din Mariupol.

România ar putea deveni independentă energetic în următorii cinci ani. Totul depinde de stabilitatea politică a ţării, de felul în care evoluează conflictul de la Marea Neagră şi de interesele politicienilor la putere.

Interviu cu Armand Goşu: Putin vrea o cât de mică victorie în Donbas ca să-şi conserve teritoriile cucerite din Ucraina, să-şi refacă forţele şi să reia mai târziu ofensiva.

La 45 de kilometri de România, ruşii militarizează Insula Şerpilor, în speranţa că vor putea să-şi extindă controlul asupra regiunii dintre Odessa şi Gurile Dunării.

Ar trebui să se teamă NATO de ameninţările nucleare ale Rusiei? Nu, spune fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. În interviul oferit DW, el explică situaţia ţinând cont de istoria relaţiilor NATO-Rusia.

Orice război scoate la iveală nebănuiţi eroi şi nemernici. Cel de agresiune şi genocidar iscat de Rusia în Ucraina nu face excepţie.

Reportajele difuzate luni, 9 mai, de posturile de televiziune din Moldova despre Ziua Victoriei i-au şocat inclusiv pe moldoveni. În acelaşi timp, se dezvoltă o nouă generaţie cu aspiraţii europene.

Războiul împotriva Ucrainei este o lovitură dată memoriei victoriei Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru Rusia, începe un viitor care nu pare prea roz, scrie politologul rus Ivan Preobrazhensky.

De ce să-i declarăm război lui Hitler? Ce ne-a făcut? Ce se-ntrebau, neliniştiţi, pacifiştii americani la începutul anilor 40, întreabă azi, retoric, apărătorii lui Putin.

Războiul a început în timpul vacanţei. De atunci, la şcoala germano-ucraineană din Lviv au venit doar refugiaţi. Iar orele se ţin online.

Nu ştiu ce e mai revoltător. Votarea unui plagiator ca Bogdan Licu la CCR? Căciulirea Papei în faţa propagandei Rusiei, căreia-i concede ”posibilitatea” de a avea dreptate că NATO a încolţit-o?

Parlamentul are pe agendă votarea celor trei noi judecători care vor ajunge la Curtea Constituţională a României (CCR). Între ei s-ar putea regăsi şi prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, favorit al preşedintelui Klaus Iohannis, susţinut ...

Niciun pretext pentru pasivitate în faţa agresiunii ruse nu s-a vehiculat mai mult decât prezumtiva grijă faţă de o proximă escaladare a conflictului, faţă de un război mondial şi, mai ales, faţă de un conflict nuclear.

Guvernele mai multor ţări europene şi-au avertizat cetăţenii să părăsească imediat regiunea transnistreană, iar Bulgaria şi-a extins avertismentul asupra întregii Republici Moldova.

Deşi Bundestagul a votat în favoarea livrării de arme grele Ucrainei, printr-o moţiune comună a grupului conservator CDU/CSU şi a partidelor de guvernământ, controversele continuă. Cancelarul Scholz a fost criticat dur.

Diplomaţia de la Bucureşti a avut nevoie de o zi întreagă pentru a-şi formula poziţia faţă de exploziile succesive din Transnistria. Şovăiala şi retorica impreciziei sunt instrumentele de forţă ale României în momentele complicate.

Războiul din Ucraina ar putea descuraja pentru moment mişcările extremiste din statele europene, dar pe termen lung simpatia pentru ele ar putea creşte din nou. Deocamdată, în România, populismul câştigă teren.

Presiunea asupra Gerrmaniei de a renunţa la gazul rusesc ia amploare. Însă dependenţa Germaniei este mare, iar resetarea aprovizionării cu energie necesită timp. Jens Thurau pledează pentru o politică cu simţul măsurii.

Mariupol, fost oraş portuar înfloritor, cu o populaţie de aproximativ 440.000 de locuitori, a fost distrus de armata rusă. Impresii în imagini.

De câteva săptămâni, Ucraina cere Vestului arme mai multe şi mai puternice. O serie de ţări NATO au răspuns afirmativ. Până în prezent, o singură ţară îşi ţine promisiunea.

Rusia ameninţă Moldova cu „răspunsuri dureroase” la interzicerea simbolurilor invaziei ruse asupra Ucrainei. Pe de alta parte, Moldova se pregăteşte sa renunţe la gazul rusesc.

În vreme ce alimentele se scumpesc, UE se străduieşte să-şi asigure provizii în Europa şi la nivel mondial. Dar insecuritatea alimentară nu este o ameninţare imediată.

Apar tentaţii de destabilizare a Moldovei din interior. Opoziţia pro-rusă cheamă la nesupunere şi incită populaţia la sfidarea restricţiilor ce vizează afişarea simbolurilor invaziei ruse în Ucraina.

România rămâne nehotărâtă în faţa tragediei din Ucraina, nu vrea nici să ajute prea mult, dar nici să fie acuzată că nu a făcut nimic. Agresiunea rusă din Ucraina inspiră Bucureştiul la desolidarizare.

Foarte rar cad principalele sărbători ale creştinilor, evreilor şi musulmanilor în acelaşi timp ca în acest an. De ce?

România, corupţie, justiţie, presă, drepturile omului, raport, SUA, plagiatJustiţia şi mass-media se află în grea suferinţă. Corupţia creşte, vigilenţa scade, politicul pare să controleze tot mai mult societatea prin pârghiile pe care şi le-a creat, ...

Preşedintele Frank-Walter Steinmeier a vrut să dea dovadă de solidaritate prin deplasarea la Kiev. De acolo vine, însă, semnalul că prezenţa sa nu e dorită. O decizie de înţeles şi totuşi greşită.

În politica românească ai şanse să ajungi în vârf dacă eşti bărbat, dacă poţi să execuţi ordine fără să le comentezi, dacă ai un cât de mic schelet în dulap.

Odată ce Marine Le Pen şi preşedintele Emmanuel Macron intră în turul doi, alegătorii francezi vor trebui să se întrebe dacă vor să îşi păstreze democraţia.

„Sângele nevinovat al victimelor de la Bucha, în Ucraina, strigă până la Cer şi imploră să se pună capăt acestui război“, spune Papa Francisc.

Republica Moldova găzduieşte peste 100.000 de refugiaţi ucraineni, dintre aceştia 95% sunt cazaţi în familii. Deşi numărul refugiaţilor este mare, centrele de plasament temporar sunt aproape libere, majoritatea alegând să se cazeze fie în gospodăriil...

Ce am învăţat din povara zecilor de milioane de morţi pe care ne-a pus-o în spate istoria regimurilor totalitare? Până unde merg, umăr la umăr, dictatorul şi masele?

Niciun lider român nu a ştiut cum să răspundă discursului preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski din Parlamentul României.