Articole scrise de Deutsche Welle

Ce-i scapă cancelarului şi predecesoarei lui? Dar SUA? Ce ar fi înfrângerea Ucrainei în Donbas? Ca lumea să piardă pariul cu foamea indusă de ruşi prin blocarea porturilor ucrainene? Pa Vestului şi Europei. Noapte bună.

Fiecare al cincilea deţinut din închisorile Europei nu este încă condamnat. 12.000 de astfel de deţinuţi doar în Germania. Un studiu arată că majoritatea acestor persoane nici nu ar trebui să se afle în arest preventiv.

S-ar fi putut împiedica invazia rusă în Ucraina? Această întrebare o preocupă frecvent pe Angela Merkel. A fost politica ei faţă de Rusia prea înţelegătoare? Privind retrospectiv, ea nu consideră că a făcut greşeli.

Oare ce îi mână din spate parcă irepresibil pe nişte lideri eşuaţi în repetate rânduri în raportul lor cu dictatorul rus? De ce nu înţeleg că fac rău, nu bine, atât propriei tabere, cât şi omenirii?

Pachetul de legi care modifică în special legislaţia SRI şi SIE e conceput ca şi cum România ar urma să intre curând în război, ca şi cum libertatea personală a cetăţenilor n-ar mai conta foarte mult.

Nu puţini comentatori erau convinşi că atacul rusesc în Ucraina se va termina în trei zile. Au trecut însă 100 de zile şi nu se întrevede niciun final. Cea mai periculoasă fază abia acum începe.

Istoricul francez Thierry Wolton nu crede că marile puteri vestice vor trăda Ucraina. Pe de altă parte, el explică în interviul acordat DW de ce sunt create condiţiile pentru o conflagraţie mondială.

Ucraina trece prin momente dramatice. Sunt grele şi acasă, în Donbas, şi pe plan internaţional. Zelenski va trebui să găsească relativ urgent soluţii la probleme care ameninţă să-l copleşească.

România şi Turcia şi-au propus de peste un deceniu să se coordoneze în această regiune, dar totul a rămas la nivelul retoricii. Aparent, Turcia are propriul său joc la Marea Negră.

Decenii la rând, mulţi est-germani s-au simţit mai apropiaţi de Rusia decât concetăţenii lor din vest. Dar opoziţia faţă de războiul Rusiei împotriva Ucrainei pune acum în umbră nemulţumirile istorice legate de vest.

Din două una. Ori acea parte din CSM care a votat expulzarea din magistratură a lui Cristi Danileţ pentru a doua oară în răstimp de mai puţin de un an s-a smintit. Ori e coruptă până în măduva oaselor.

Judecătorul Cristian Dănileţ a fost dat afară pentru a doua oară din magistratură. Politicienilor nu le place de el, pentru că explică prea mult, desface firul în patru când explică proiecte controversate de lege.

Cel târziu de la începutul războiului, Germania a suferit de o gravă lipsă de credibilitate în faţa partenerilor săi, care au perceput-o ca prietenă a Moscovei. Acest lucru ar putea schimba echilibrul de putere în UE.

Într-un interviu în exclusivitate pentru DW, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că oprirea războiului Rusiei în Ucraina "ar fi cel mai bun lucru pentru întreg globul".

Dezvelirea statuii principelui maghiar Gabriel Bethlen de la Alba Iulia arată paradoxul relaţiilor româno-maghiare: potenţialul multicultural din Transilvania vs. naţionalismul alimentat politic.

Cine va plăti pentru reconstrucţia Ucrainei? Nu se poate ca Rusia să distrugă ţara, iar alte state să vină cu banii. Fondurile ruşilor sunt în principiu disponibile de mult timp.

Două luni fără medicamente, fără hrană suficientă şi sub bombardamente constante. O femeie relatează pentru DW despre salvarea sa dintr-un buncăr din oţelăria Azovstal din Mariupol.

România ar putea deveni independentă energetic în următorii cinci ani. Totul depinde de stabilitatea politică a ţării, de felul în care evoluează conflictul de la Marea Neagră şi de interesele politicienilor la putere.

Interviu cu Armand Goşu: Putin vrea o cât de mică victorie în Donbas ca să-şi conserve teritoriile cucerite din Ucraina, să-şi refacă forţele şi să reia mai târziu ofensiva.

La 45 de kilometri de România, ruşii militarizează Insula Şerpilor, în speranţa că vor putea să-şi extindă controlul asupra regiunii dintre Odessa şi Gurile Dunării.

Ar trebui să se teamă NATO de ameninţările nucleare ale Rusiei? Nu, spune fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. În interviul oferit DW, el explică situaţia ţinând cont de istoria relaţiilor NATO-Rusia.

Orice război scoate la iveală nebănuiţi eroi şi nemernici. Cel de agresiune şi genocidar iscat de Rusia în Ucraina nu face excepţie.

Reportajele difuzate luni, 9 mai, de posturile de televiziune din Moldova despre Ziua Victoriei i-au şocat inclusiv pe moldoveni. În acelaşi timp, se dezvoltă o nouă generaţie cu aspiraţii europene.

Războiul împotriva Ucrainei este o lovitură dată memoriei victoriei Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru Rusia, începe un viitor care nu pare prea roz, scrie politologul rus Ivan Preobrazhensky.

De ce să-i declarăm război lui Hitler? Ce ne-a făcut? Ce se-ntrebau, neliniştiţi, pacifiştii americani la începutul anilor 40, întreabă azi, retoric, apărătorii lui Putin.

Războiul a început în timpul vacanţei. De atunci, la şcoala germano-ucraineană din Lviv au venit doar refugiaţi. Iar orele se ţin online.

Nu ştiu ce e mai revoltător. Votarea unui plagiator ca Bogdan Licu la CCR? Căciulirea Papei în faţa propagandei Rusiei, căreia-i concede ”posibilitatea” de a avea dreptate că NATO a încolţit-o?

Parlamentul are pe agendă votarea celor trei noi judecători care vor ajunge la Curtea Constituţională a României (CCR). Între ei s-ar putea regăsi şi prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, favorit al preşedintelui Klaus Iohannis, susţinut ...

Niciun pretext pentru pasivitate în faţa agresiunii ruse nu s-a vehiculat mai mult decât prezumtiva grijă faţă de o proximă escaladare a conflictului, faţă de un război mondial şi, mai ales, faţă de un conflict nuclear.

Guvernele mai multor ţări europene şi-au avertizat cetăţenii să părăsească imediat regiunea transnistreană, iar Bulgaria şi-a extins avertismentul asupra întregii Republici Moldova.

Deşi Bundestagul a votat în favoarea livrării de arme grele Ucrainei, printr-o moţiune comună a grupului conservator CDU/CSU şi a partidelor de guvernământ, controversele continuă. Cancelarul Scholz a fost criticat dur.

Diplomaţia de la Bucureşti a avut nevoie de o zi întreagă pentru a-şi formula poziţia faţă de exploziile succesive din Transnistria. Şovăiala şi retorica impreciziei sunt instrumentele de forţă ale României în momentele complicate.

Războiul din Ucraina ar putea descuraja pentru moment mişcările extremiste din statele europene, dar pe termen lung simpatia pentru ele ar putea creşte din nou. Deocamdată, în România, populismul câştigă teren.