Articole scrise de Deutsche Welle

Nu doar libertatea Ucrainei e în joc. Şi în ţările NATO s-au erodat grav valorile liberale, baza şi forţa democraţiilor apusene. Le distruge mişcarea woke şi cultura anulării, atacându-le din stânga spectrului politic.

Utilizarea de mercenari, atacuri cibernetice, dezinformare ţintită: în Ucraina, Rusia nu se mai bazează doar pe strategia războiului clasic.

La Bucureşti este aşteptată decizia miniştrilor Apărării din NATO de trimitere a celor 1000 de militari sub comandă franceză. Instituţiile de forţă autohtone se mobilizează pentru situaţia în care Rusia devine agresivă.

Nu Putin e problema, ci vestul, delirul liderilor apuseni trăind în toxică dependenţă de dictatori, ca victimele terorizate faţă de bătăuşii ce-şi prefac căsniciile în teren de bullying, căci beneficiază de înţelegere.

Departamentul de Stat al SUA a cerut cetăţenilor americani să plece imediat „pe căi comerciale sau private” din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Numărătoarea inversă până la Conferinţa de Securitate de la München începe cu raportul de securitate. Anul acesta, documentul vorbeşte despre neputinţă, percepţia ameninţărilor şi crize reale.

Europa exportă de ani buni deşeuri ilegale: o afacere de miliarde. Natura nu este singura care are de suferit. Bucureştiul se îneacă în poluare, şi pentru că la marginea oraşului se ard ilegal deşeuri. Iar acestea provin şi din Germania.

Liderii NATO au dat mesaje puternice în România, în vreme ce Rusia agită apele nu doar în Marea Neagră ci şi în ţară prin mesajele tendenţioase ale ambasadorului Moscovei la Bucureşti.

În SUA, cancelarul Scholz a dat din colţ în colţ. Politica lui rusă e imposibil de explicat. Cum o văd intelectuali ca scriitorii Bernard-Henry Levy, Herta Müller şi colega ei Svetlana Alexievici? Ca una de ruşine.

Guvernul german respinge cererile Ucrainei de a-i livra armament. În motivaţie susţine că nu livrează din principiu arme în regiuni de criză. Dar faptele arată că acest principiu a fost ignorat în repetate rânduri.

Liderii AUR rămân rudimentari, iar atunci când nu mai au argumente, folosesc invectiva, minciuna, forţa şi pumnul. Lumea lor e mică, dar se poate dilata cu uşurinţă, dacă AUR e lăsat să meargă mai departe.

USR decide dacă este de acord cu programul de reforme propus de Dacian Cioloş, care condiţionează rămânerea sa în funcţie de punerea în aplicare a programului, pe baza căruia a fost, de altfel, ales lider al USR.

Politicieni şi diverse organizaţii din Germania au luat apărarea postului Deutsche Welle, după ce autorităţile ruse au ordonat închiderea biroului DW de la Moscova şi retragerea licenţei de emisie.

„Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră”, a spus ministrul de Externe Bogdan Aurescu, după ce Rusia a anunţat exerciţii de amploare în Marea Mediterană.

În timp ce Amnesty International crede că Israelul ar practica ”apartheid” în tratamentul aplicat arabilor Ţării Sfinte, statul evreu acuză ONG-ul de antisemitism. Unul, evident, de stânga. De partea cui e dreptatea?

PSD face agenda guvernamentală, miniştrii social-democraţi sunt cei care vorbesc în numele executivului de mai multe ori pe săptămână, cele mai multe iniţiative sunt anunţate de şeful PSD.

Lista neagră împotriva presei care incomodează AUR se rostogoleşte în mediul virtual, încurajând linşajul verbal împotriva liderilor de opinie care arată panta periculoasă pe care urcă extremismul acestui partid.

Reacţiile la şantajul rus sunt halucinante. Ele documentează netrebnicia actorilor politici, lipsa lor de imaginaţie, incapacitatea lor de a-şi asuma sarcina principală a guvernanţilor, de a-şi apăra nevoile şi neamul.

România se pregăteşte pentru ce e mai rău, după cum rezultă din discursul explicativ al preşedintelui Klaus Iohannis susţinut la terminarea discuţiilor din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Criza coronavirus nu a reuşit până acum să îngenuncheze economia. Va avea loc însă în 2022 adevărata redresare? Imposibil de făcut prognoze credibile, este de părere Henrik Böhme.

Poate fi apărată Europa liberă doar cu îndemnuri şi sancţiuni? Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundă Germania în faţa unei mari desfăşurări ruseşti la graniţa cu Ucraina.

Occidentul nu pare capabil să poată răspunde pe o singură voce la ameninţările şi cererile excesive ale Rusiei. Statele pun interesele deasupra valorilor.

Pentru a evalua veridicitatea unui mesaj pe Facebook sau Twitter, merită să ne uităm la autor. Următoarele indicii vă spun dacă aveţi de-a face cu un cont fals, un "bot" sau un "trol".

Lozinca „Vrem o ţară ca afară!“ a rămas fără glas în ultimii ani. I-a luat locul imperativul „Vrem afară!“ a sute de mii de români care emigrează în fiecare an pentru o viaţă mai bună.

Teza că în România nimeni nu poate ajunge într-o funcţie importantă dacă nu are un schelet în dulap începe să se confirme.

Asaltul lui George Simion de la Primăria din Timişoara nu e doar o ilustrare a tendinţelor legionare ale AUR ci şi o nouă ocazie de a ne întreba de ce apar astfel de fenomene politice.

Discuţiile dintre Rusia şi occident nu au produs o detensionare a conflictului legat de Ucraina. Experţi de la Kiev se aşteaptă ca Rusia să provoace o escaladare, în timp ce Moscova sporeşte presiunile.

Omicron ar putea infecta 60% din populaţia mondială până la mijlocul lunii martie. Aceasta ar însemna 5 milioane de infectări pe zi la nivel global.

NATO şi Rusia nu au reuşit să-şi rezolve disputa privind Ucraina. Pericolul unui război rămâne real, crede NATO, care vrea să discute mai departe cu Moscova. Rusia dă vina pe Vest.

Controversatul centru de detenţie din Cuba a împlinit 20 de ani. De multe ori s-a crezut că va fi închis. Însă situaţia, inclusiv pentru deţinuţi, este neschimbată. Oliver Sallet relatează din Guantanamo.

PSD face din nou agenda României. Reveniţi în forţă la putere prin graţie prezidenţială, social-democraţii ştiu cum să folosească guvernarea marii coaliţii în propriul folos.

Preţul energiei a crescut în 2021 mai mult ca oricând în Germania şi creşte în continuare. Consumatorii privaţi şi industriali suferă din cauza asta.

Preşedintele Rusiei nu este interesat de un compromis ci numai de capitularea vestului. Este ceea ce sugerează Kremlinul. Iar SUA şi UE ar trebui să fie conştiente de asta.