Articole scrise de Deutsche Welle

Când și-a anunțat demisia, Vasile Dîncu a lansat și o confuzie, care poate fi judecată difuz din afara țării, legată de vârful sistemului care asigură siguranţa naţională, consideră Sabina Fati.

Premierul Nicolae Ciucă vrea să scoată România din criza energetică folosindu-se de un proiect din perioada lui Traian Băsescu. Dar cine plătește? Și dacă nu reușește, cine își asumă pierderile?

Laura Codruța Kövesi ne ajută să înțelegem de ce președintele Klaus Iohannis nu este un entuziast al reformelor juridice și al anticorupției.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, face apel la aliați să intensifice ajutorul militar pentru Ucraina. El consideră că pericolul utilizării armelor nucleare este scăzut.

România începe să-și plătească obligațiile morale față de Republica Moldova, după ce ani de zile a tergiversat racordările energetice peste Prut.

Presa e ținută captivă de partidele politice din România, potrivit celui mai recent raport al Consiliului Europei. Remediile găsite la Bruxelles și la Strasbourg par greu de pus în practică.

Potrivit unor experți, din cauza succeselor Ucrainei și livrărilor de arme din Vest, Putin ar mai avea o singură opțiune: bomba atomică. Este o argumentație falsă și periculoasă, crede Joscha Weber.

Olanda e mai puțin inflexibilă față de o primire a României în Schengen, decât pare la prima vedere.

Kremlinul tot amenință cu folosirea de arme nucleare în războiul din Ucraina. Este Vladimir Putin cu adevărat gata să facă un asemenea pas?

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat că este imposibil să nu existe în România şi politicieni influenţaţi de Moscova, dar crede că aceștia nu sunt „de primă mărime”.

Niciodată, în ultimii 32 de ani, un președinte, un șef de guvern, un ministru al Educației nu a participat la „festivitățile de deschidere“ a anului școlar la o școală cu WC-ul în curte.

Relaţiile turco-elene au ajuns într-un stadiu periculos. Tot mai frecvent se vorbeşte despre război. Dar presiunile internaţionale la adresa celor două ţări cresc. Sunt şanse pentru o dezamorsare a situaţiei?

Până la alegerile din 2024, AUR și o serie de partide populiste de buzunar amenință să ocupe un spațiu periculos pe scena politică.

Vineri, 30 septembrie, când dictatorul Putin emitea decretul de anexare a patru regiuni ucrainene, președintele Zelenski semna cererea țării sale de aderare la NATO. R. Moldova s-a pomenit din nou în trena Ucrainei.

Angela Merkel nu mai apare aproape de loc în public. Cei 16 ani de domnie ai ei par să se fi încheiat de o eternitate. Şi asta mai ales din cauza lucrurilor pe care nu le-a făcut, consideră Jens Thurau.

Baronii autohtoni, botezați astfel de presă, nu se deosebesc cu nimic de oligarhii ruși, cuvântul care stă pe buzele tuturor cu precădere de la începutul invaziei armatei lui Putin în Ucraina.

DNA a sărbătorit 20 de ani de când Adrian Năstase a inventat o butaforie anticorupție pentru a păcăli UE. Pentru adevărata DNA sărbătoare va fi în 2025.

În cazul invaziei rusești în Ucraina, Putin a crezut probabil într-o victorie rapidă. Ea s-a dovedit iluzorie, după cum arată mobilizarea parțială recent anunțată. Cât de puternică este în realitate armata Rusiei?

Ca și în cazul legilor Justiției, proiectele legilor Educației au fost dezbătute mai mult în spatele ușilor închise ale liberalilor.

Linia propagandistică a Rusiei urmată de coaliția câștigătoare în Italia este similară cu cea a liderilor AUR și nu numai. Linia propagandistică a Rusiei urmată de coaliția câștigătoare în Italia este similară cu cea a liderilor AUR și nu numai.

Prolog pe pământ: "Spune drept, cine te-a plătit, infamule? BND, Mossadul, CIA?" Mărturisesc cinstit: oricât ar fi fost de mult și de frumos, vine momentul despărțirii.

Bucureștiul a cumpărat în ultimii ani tehnică militară sofisticată suficientă pentru a face față oricărui atac până la intervenția NATO, evident dacă nu e vorba despre un atac nuclear.

Mobilizarea parţială a armatei ruse şi "referendumurile" din estul Ucrainei, organizate pe fugă, sunt dovezi de slăbiciune. Putin şi-a făcut calcule greşite şi zeci de mii de ruşi plătesc cu viaţa pentru asta.

Marele risc al primirii țării în Schengen este ca România să ajungă în scurt timp ca Ungaria și Polonia, cu o presă aservită, o justiție manevrată și un guvern care conduce cu mână forte într-o direcție greșită.

Facturile mari la curent și gaz nu sunt o noutate pentru brutari, dar actualele prețuri îi împing pe mulți spre faliment. Ei protestează, ministrul Economiei promite. Deocamdată sigură este doar creșterea prețurilor.

Întâlnirea dictatorilor îmbrățișați la Samarkand ar avea toate motivele să ne umple de îngrijorare.

Moldova se pregătește de o iarnă grea, cu gaz puțin și foarte scump. Concernul rus „Gazprom” ar putea sista livrările spre Chișinău începând cu 1 octombrie.

Ordinea postbelică s-a stabilit, din nou, la Yalta. Dar nu ca în februarie 1945, când Stalin și-a dictat condițiile, iar americanii lui Roosevelt au făcut greșeala impardonabilă de a le accepta.

Recentul Raport privind glorificarea nazismului, publicat de diplomația rusă, face un rechizitoriu bazat pe date false la adresa României. E vorba de un document care la o adică să justifice o eventuală agresiune.

Liderii AUR au preluat subiectul vânzării Termocentralei Mintia în cheia anilor 1990: nu ne (mai) vindem țara. Este povestea unui eșec pe care naționaliștii din jurul lui George Simion îl exploatează electoral.

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a decedat la vârsta de 96 de ani la Palatul Balmoral din Scoţia, reşedinţa ei de vară favorită. Fiul ei cel mai mare, Charles, este acum rege.

Până nu de mult, nimeni la Chișinău nu îndrăznea să pună această întrebare. Era un fel de tabu.

Deznodământul războiului în care ne aflăm (și în care nu suntem nevoiți să tragem cu pușca pentru că ucrainenii s-au aruncat s-o facă pentru noi) va depinde esențial de calitatea liderilor noștri.