Cât de importantă este joaca în mediul natural: „Copiii nu pot să crească bine dacă nu se joacă afară, nu în interior“

În ultimii ani, pe fondul dezvoltării tehnologiei, tot mai mulţi copii stau închişi în casă în loc să se joace în natură sau pur şi simplu să petreacă timpul liber cu prietenii afară. Stilul modern de viaţă al celor mici, însă, îi afectează pe termen lung, atrag atenţia specialiştii în biofizică.

Recreerea îi ajută pe copii să aibă rezultate mai bune la învăţătură, le asigură o vedere mai bună, îi face mai rezistenţi la boli şi îi încarcă cu vitamine D. De asemenea, joaca în natură le asigură o condiţie fizică mult mai bună.

“Lumina naturală este captată de corp şi este primită prin piele, care este cel mai mare organ senzorial al corpului. Trebuie să stăm în lumina naturală, pentru că ea ne ajută în procesel noastre metabolice şi copiii nu pot să crească bine dacă nu sunt ajutaţi să se dezvolte, să se joace afară, nu în interior, în casă”, ne spune psihologul Tamara Iscru, doctor în ştiinţe medicale şi master în biofizică.

De ce este important să reducem contactul cu tehnologia

“Energia undelor există în tot ce înseamnă univers, vizibil sau invizibil şi în plus, faţă de aceste tipuri de câmpuri, avem câmpurile radiante create de om – antenele acestea foarte mari, câmpurile de înaltă sau joacă frecvenţă, aparatele electrocasnice, telefoane, televizoare, PC-uri, reţelele de înaltă tensiune, toate, generează şi ele unde. Din păcate, unele dintre aceste unde, ca să nu zic taote, au efecte destul de nocive asupra organismului uman. De asta e important să reducem cât mai mult aceste contacte cu cele prezentate mai sus şi să avem această legătură conştientă şi mai activă cu mediul natural”, mai spune Tamara Iscru.

Petrecând mai mult timp în natură, copiii îşi dezvoltă curiozitatea si imaginaţia, la fel ca şi înţelegerea comunităţii şi a universului. Mintea şi corpul nostru sunt adaptate la mediul exterior.

“Toate au un rost pe lumea asta. În urmă cu sute de ani oamenii trăiau mult mai bine şi erau mai sănătoşi pentru că nu aveau toată poluarea asta informaţională care este acum un actor de poluare psihică, nu aveau poluarea luminoasă şi aşa mai departe. Pe lângă asta mâncau sănătos, munceau în aer liber de dimineaţa până seara şi legătura era foarte puternică cu natura. Ei simţeau când se schimbau curenţii de aer într-o direcţie sau în alta şi ştiau cam ce se putea întâmpla din experienţa acumulată”, adaugă Tamara Iscru.