Experiența amară a oamenilor rămași șomeri aproape de pensie: „Am lucrat 10 ani cu contract de două și patru ore, fără să știu” REPORTAJ
0Într-o mare de „persoane aflate în căutarea unui loc de muncă” venite la bursa locurilor de muncă de la Slatina în special să-și obțină viza pe carnetul de șomer, mai mulți șomeri cu vârsta peste 50 ani își povestesc experiența. Sunt printre puținii care nu se mulțumesc cu indemnizația infimă, dar n-au soluții.
Au peste 50-55 ani, pe unii îi mai despart doar câteva luni până la pensie, și au ajuns din nou în șomaj, experiență pe care au mai avut-o de câteva ori în viața activă. Nu vor să stea acasă cu indemnizația de șomaj, care se situează între 900 și 1.100 lei, în funcție de perioada lucrată și de ce salariu au avut, pentru că înțeleg mai bine decât oricine ce înseamnă să te apropii de pensie și vechimea să nu se adune. Doar că și-ar dori ca după atâția ani de muncă „în credință” să primească respectul pe care îl oferă.
„Știți ce mi-a spus o mare patroană din oraș? <Haideți, doamnă, mi-am mai pierdut și timpul cu dumneavoastră! Mie îmi trebuie angajați tineri, sub 35 ani>. Toți ne spun – Lăsați un CV și vă sunăm noi. - Niciodată nu sună! Nu te-ntreabă nimeni ce știi să faci”, confirmă mai multe doamne care au devenit șomere de curând iar acum își caută cu adevărat un loc de muncă, pentru că altfel ar fi la mâna copiilor.
Au lucrat în domeniul patiserie-cofetărie până când unitatea s-a închis, iar o altă doamnă a devenit șomeră atunci când magazinul la care lucra n-a mai rezistat pe piață și a fost și acesta desființat.
Discuția se înfiripă repede pe platoul din fața Casei Tineretului din Slatina. Se stă la rând pentru a intra în spațiul destinat întâlnirii cu angajatorii. Spațiul nu este foarte generos, participanți sunt mulți, așa că așteptarea durează zeci de minute. Cei care nu caută cu adevărat să se angajeze ies relativ repede, bucuroși, ținând în mână bilețele cu care ulterior se pot prezenta pentru viză (sunt șomeri indemnizați care au obligația să-și vizeze lunar carnetul de șomer la serviciul public de ocupare). Doamnele și domnii cu care stăm acum de vorbă își pun în schimb speranțe reale în acest eveniment, după ce au cam bătut degeaba pe la uși.
„Sunt locuri unde angajează continuu. Acolo e clar ceva în neregulă”
„Toate lumea așa ne spune, că suntem bătrâne. Găsim și aici tot nimic. Am trecut de 50, gata. Pe unde te duci cu CV-ul: <Aaa, câți ani aveți?>. Ți-l mai aruncă și-n față”, se arată dezamăgite doamnele de experiența din scurta perioadă în care și-au căutat de lucru.
„Asta să scrieți! Nu te-ntreabă nimeni ce știi să faci, nu interesează pe nimeni cât poți să duci, nu interesează pe nimeni nimic, decât formalități, exact ce se întâmplă aici”, se înfierbântă puțin discuția.
„Am fost la interviu. 12 cu 24, non-stop, fără niciun liber, niciodată. Și zic – salariul? 3.000 lei. Păi, salariul minim e 2.600 în mână, nu? Eu îți lucrez ție 90 de ore suplimentar și-mi dai 400 lei. Asta înseamnă să iau patul de acasă și să mă mut la tine la firmă. Și are 22 de angajați care lucrează așa. Instituțiile statului ce fac?”, încep să se relateze și alte experiențe.
O doamnă povestește că a lucrat 21 ani într-o firmă de confecții. Orele suplimentare erau regula, nu excepția. Totdeauna se lucra „să terminăm comanda”, fără ca angajații să fie plătiți suplimentar sau orele respective să fie evidențiate distinct în actele firmei. Atunci când veneau diverse instituții în control angajații erau pregătiți dinainte să nu spună nimic despre programul prelungit, lipsa concediilor și a zilelor de repaus săptămânal sau alte nereguli. „Așa este, singur nu poți să faci nimic. Nu recunoștea nimeni, de frică să nu rămână și fără locul ăla de muncă. Sunt patru ani de când s-a desființat firma și nimeni n-a mai luat niciun ban din ce avea de recuperat. De la ITM de aici ni s-a spus să ne adresăm la ITM-ul-mamă, iar de la București ni s-a răspuns la memoriu că pentru a ne recupera banii trebuie să dăm patronii în judecată”, și-a povestit trista experiență o fostă angajată a firmei între timp ieșită de pe piață.
„Nu există nu vrea românul să muncească! Fraților, mai stați de vorbă și mai și întrebați ce cruce se duce în anumite locuri de muncă!”, conchide femeia.
Între timp doamnele încep să facă schimb de informații cu privire la experiența cu diverse firme pe care le-au contactat. „Sunt locuri unde angajează continuu. Acolo e clar ceva în neregulă. Stai și te întrebi: chiar nimeni nu are chef de muncă? De ce pleacă oamenii tot timpul?”, arată șomerii că au avut și experiențe neplăcute sau au auzit de la foști angajați ce se întâmplă în multe firme.
„Am zeci de CV-uri depuse, pe toată platforma industrială. În final am reușit ieri la o firmă din fabrica de anvelope. Aș vrea să le transmit patronilor să se gândească bine dacă vârsta e un criteriu bun când își aleg angajații. Nu cred că tinerii știu câte știm noi, nu cred că sunt dispuși să rămână și când e greu. Noi am făcut-o și o facem”, spune o altă doamnă.
„Când te ia stomacul la goană dai în cap, furi pâinea de sub brațul altuia”
Tot așteptând să intre și să vadă oferta angajatorilor sunt și câțiva bărbați disponibilizați de la o fermă din Scornicești. Sunt cu toții trecuți de 55 ani și chiar se întreabă unde ar mai putea să-și găsească un alt loc de muncă, pentru că pentru șantier, de exemplu, nu se mai simt în stare. „Eu am o calificare, am făcut cursuri în timp ce lucram în București, aș vrea să văd dacă găsesc ceva pe la vreo firmă de fotovoltaice. Cursuri am mai făcut, dar în București patronii sunt altfel. Le spuneam că merg la curs și erau de acord. Aici stai peste program fără bani și tot tu ești vinovat că de ce te superi. E mare diferență de mentalitate, dar am zis că să mă trag spre casă, din București”, explică un bărbat cum a ajuns să-și caute de lucru aici.
Un alt șomer spune că mai are câteva luni până când împlinește vârsta standard de pensionare, dar va lucra în continuare dacă găsește ceva convenabil. „Am calificare de prelucrător prin așchiere, de bucătar-barman-ospătar, de agent de pază și pentru monitorizare centru operativ. M-am reprofilat după ce s-a cerut în societate, am căutat și eu să mă adaptez”, spune bărbatul.
Deși a lucrat aproape fără întrerupere, are doar 25 ani vechime pentru pensie, a aflat acum, când se apropie momentul să-și depună dosarul. „Am lucrat 10 ani la un angajator din Scornicești, cu două ore și cu patru ore în contract, când eu stăteam peste opt ore. Eu n-am făcut împrumuturi la bancă să văd ce e acolo, n-am fost bolnav să iau adeverință... Așa că n-am știut ce era în contract. După Revoluție s-a întâmplat, când era harababură atunci. În șomaj am mai stat acum câțiva ani 3 luni și m-a preluat din șomaj. Era o altă lege, cel care te prelua lua o sumă de bani, primeam și noi un bonus timp de trei luni. Am 64 de ani și 8 luni, când fac 65 ies la pensie”, mai spune bărbatul.
Încet, încet prind curaj și ceilalți șomeri. Spun cum au lucrat până acum, când se apropie de pensie, pe salariul minim, cum au acceptat să fie plătiți la negru și cât de greșit li se pare acum, când văd că pentru stabilirea drepturilor de pensie nu e tot una dacă ai cotizat la valoarea salariului minim sau sumele au fost mult mai mari. „Știți ceva? E bine că tinerii ăștia sunt altfel. Au dreptate și patronii când spun că nu le pot da salariu mare din start, că nu știu nimic, dar nici să ții oamenii până la pensie pe minim. Dar noi am răbdat, am înghițit, aveam copii de crescut, facturi de plătit, iar când te ia stomacul la goană dai în cap, furi pâinea altuia de sub braț, accepți orice”, explică un alt șomer cum de în continuare se acceptă plăți informale peste salariul minim și alte anomalii nepermise de legislație și nedepistate de instituțiile cu drept de control.
În toată țara, la bursele locurilor de muncă organizate vineri de către agențiile județene de ocupare au participat, conform Ministerului Muncii, 1.878 de angajatori, care au oferit 31.087 locuri de muncă (92 dedicate tinerilor cu risc de marginalizare socială). Numărul participanților aflați în căutarea unui loc de muncă a fost chiar mai mic decât numărul locurilor de muncă oferite - 29.961 (dintre care 423 tineri cu risc de marginalizare). 8.723 persoane au fost selectate pentru angajare, cele mai multe persoane în București -582, Iași - 504, Olt – 446, Hunedoara – 443, Dâmbovița – 411.
Cele mai multe locuri de muncă oferite au fost cele pentru persoanele fără studii superioare, din domenii precum: pază și protecție - 1.604 locuri, construcții și restaurante - peste 900 fiecare etc.
Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată în data de 23 mai 2025 s-a desfășurat în 67 de localități din țară.