Munca la negru, încurajată de criză – revista presei locale
0Cei mai mulţi sătmăreni lucrează fără forme legale în construcţii, comerţ, prestări servicii şi confecţii. Odată cu criza economică, acest fenomen s-a extins şi mai mult, scrie Gazeta de Nord Vest, iar Primăria Satu Mare nu are bani destui pentru susţinerea învăţământului, titrează Informaţia Zilei.
Munca la negru este un fenomen tot mai întâlnit în judeţul Satu Mare. Odată cu criza economică, acest fenomen s-a extins şi mai mult. Din cauza concedierilor masive sau a şomajului tehnic în care au fost trimişi angajaţii mai multor firme, există riscul ca numărul celor care practică munca în afara legii să crească. Cei concediaţi vor accepta orice fel de slujbă, iar cei în somaj vor prefera munca la negru pentru a putea beneficia în continuare şi de ajutorul de la stat. Pe lângă lipsa banilor, munca în afara legii este determinată şi de lipsa de informare asupra beneficiilor pe care le are o persoană în urma angajării cu contract de muncă, scrie Gazeta de Nord Vest.
Primăria Satu Mare nu are bani destui pentru susţinerea învăţământului
Primarul Iuliu Ilyes s-a întâlnit marţi cu conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean şi cu reprezentanţi ai sindicatelor reprezentative din învăţământ pentru a discuta despre Hotărârea de Guvern care prevede finanţarea şcolilor pe baza standardelor de cost pe cap de elev.
Concluziile nu sunt tocmai roz. În condiţiile în care Guvernul va menţine suma alocată per elev, fondul de salarii nu va fi suficient pentru a plăti toate cadrele didactice din municipiu. Conform celor declarate de către Iuliu Ilyes, dacă standardul de cost pe cap de elev va rămâne la 2.870 de lei, banii nu vor ajunge pentru a plăti salariile a circa 500 de cadre didactice. “Pentru toate structurile de învăţământ din municipiul Satu Mare, nivelul de salarizare, normarea, numărul de angajaţi, sporurile aferente sunt stabilite de legislaţie şi de Ministerul Educaţiei. În aceste condiţii, reducerea standardului de cost per elev la nivelul preconizat crează un deficit de aproximativ 15 milioane lei pe an, sumă echivalentă cu fondul de salarii pe an al unui număr de aproximativ 500 de angajaţi, scrie Informaţia Zilei.