Oradea: Portret/Barbu Ştefănescu reconstituie realitatea istorică

Profesorul Barbu Ştefănescu a făcut zeci de studii de istorie şi antropologie rurală. El formează istorici şi transmite mai departe dragostea de ţară.

Poartă numele unui bunic, nu al scriitorului şi avocatului celebru. „În satul nostru Ştefănescu este un nume comun. Eu port numele unui bunic de la care am prins şi dragul de istorie”, povesteşte profesorul. Până la 15 ani s-a bucurat de prezenţa bunicului său care trecuse prin cele două războaie mondiale. „Adormeam ascultându-l depănând amintiri de pe front, din diverse locuri ale Europei. Era fascinant să-mi imaginez lumile acelea”, spune el.  A urmat istoria la Institutul Pedagogic din Oradea, apoi la Babeş-Bolyai la Cluj. A revenit la Oradea. „Mi-a plăcut oraşul ăsta. Am venit şi am rămas”, spune el. A venit la secţia de etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor. A fost directorul muzeului timp de patru ani. De la muzeu a venit la proaspăt înfiinţata Facultate de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, pe care a condus-o până anul trecut.

Cercetare în arhive şi în sate

Barbu Ştefănescu iubeşte partea de cercetare a muncii sale. „Am făcut multă cercetare în antropologie istorică sau istorie rurală, am experienţă de etnograf. Şi desigur multă muncă în arhive”, spune el. Prin aceste cercetări se dă dreptul oamenilor simpli la istorie pentru că istoricii de azi au o anumită smerenie şi nu se mai ocupă doar de istoria politică. „Noi istoricii plecăm de la crâmpeie de realitate ajunse în arhive şi reconstituim o epocă. Acele tabele sau documente administrative ne introduc într-o lume socială, ne oferă anumite valori morale”, spune Barbu Ștefănescu, încântat de munca sa.

Istoria, aleasă doar de entuziaşti

Profesorul Barbu Ştefănescu a ajuns coleg cu o parte dintre foştii săi profesori. Între colegii săi se numără deja foşti studenţi. Centrul istoric de la Oradea a ajuns apreciat de cele de la Cluj, Iaşi şi Bucureşti, centre de top din ţară.
Numărul studenţilor la istorie este mai mic decât al altor specalizări de la Facultatea de Istorie, Geografie, Relaţii Internaţionale. „Nu aleg foarte mulţi istoria acum. Majoritatea preferă relaţii internaţionale sau geografia turismului”, spune el. Cei care aleg istoria o fac din pasiune pentru trecut.
Barbu Ştefănescu este singurul profesor orădean ales în Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor de Doctorat. Reorganizarea studiilor academice după sistemul Bologna le dă bătăi de cap profesorilor. „Înainte stagiul de doctorat era de opt-zece ani. Acum este de trei ani. Nu mai ştim cum să apreciem lucrările. Nu suntem obişnuiţi cu teze atât de mici”, spune profesorul. Asta va duce şi la reconsiderarea importanţei titlului de doctor, crede profesorul.

Profil:
Născut
La 5 iulie 1953, Ohaba de Supiatră, Hunedoara
Studii
Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Familie
Căsătorit, doi copii
Experiență
Profesor de istorie

Ce-i place:
„Îmi plac lucrurile aparent mărunte. Mă relaxează grădinăritul”, spune profesorul Ştefănescu. Îi place satul românesc şi consideră că este unul din atu-urile ţării noastre. Îi place să împărtăşească din cunoştinţele sale altora şi este încântat să vadă că sunt tineri pasionaţi de istorie.
Ce nu-i place:
„Nu-mi place urâtul sub nicio formă. Este destul de mult urât în jurul nostru, mai ales în domeniul moral”, spune el.

Întrebări şi răspunsuri:
- Sunteţi un profesor sever?
- BŞ – Dau note de toate felurile. Am o exigenţă medie.
- Credeţi că va creşte din nou sentimentul de mândrie naţională la români?
- BŞ – Constat prin ceretările în teren că revin o serie de identităţi estompate în perioada comunistă. Mă refer la identitatea locală, cea regională. În contextul libertăţii de mişcare, românii vor ajunge la identitatea naţională.
- Are istoria un rol în formarea acestui sentiment?
- Limba, istoria şi geografia cntribuie în cea mai mare măsură la formarea identităţii naţionale. Problema mea este că acum trăim o dramă morală, caracteristică perioadelor de schimbare.