Un gălăţean cu doctorat la Paris

„Condamnarea retorică a comunismului de către instituţia prezidenţială, cât şi comedia CNSAS-ului rămân forme fără fond" afirmă profesorul.

Silviu Lupașcu este doctor în istoria religiilor (doctorat susținut la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, Franța) cu competențe profesionale și în istoria culturii (un alt doctorat) și în domeniul dreptului.

A susţinut stagii de cercetare la universităţi de mare prestigiu din lume, precum Oxford şi Yale. La aceasta din urmă a dezvoltat un proiect de cercetare: The Sacrificial Act as the Basis of the Theocratic Ideal (sub coordonarea profesorului Paul F. Stuehrenberg).

„Suferă" de încredere în oameni
Este un profesionist care după susținerea doctoratului în Franța, în anul 2005, a ales să revină în România pe un fond idealist de încredere în frumusețea oamenilor de oriunde. În fine, eu personal, nu m-aș fi întors în țară, dar nu eu am susținut lucrarea pentru doctorat cu titlul L‘Imaginaire religieux au carrefour des espaces sacrés (sub coordonarea profesoarei Sylvie-Anne Goldberg şi a profesorului Ioan Robu).

Silviu Lupașcu este și membru al Uniunii Scriitorilor din România din februarie 2002. Este unul dintre acei oameni de la care ai avea de învățat încontinuu.

Consideră că deriva morală a societăţii româneşti este „rezultatul holocaustului comunist, al sistemului concentraţionar construit după modelul Gulag-ului sovietic, al terorii iniţiate şi organizate de stat, al masacrului tinerilor din decembrie 1989 şi mineriadelor.
Acest interval istoric a întemeiat o tradiţie a încălcării şi desconsiderării drepturilor omului, o societate împărţită în stăpâni şi sclavi. Atât condamnarea retorică a comunismului de către instituţia prezidenţială, cât şi comedia CNSAS-ului rămân forme fără fond, până când Codul Penal Român nu va include o secţiune destinată pedepsirii crimelor săvârşite în timpul regimului comunist din România, de la genocid şi torturi la privare de libertate şi deposedare de bunuri".

Este conștient de faptul că experiența de a fi profesor în România devine, pe zi ce trece, o experiență „donquijotescă" sau o „așteptare a lui Godot".
„Situația de a avea o înclinație către științele umaniste devine un caz de inadaptare, de excludere a celui implicat în aceste domenii. Abrutizarea oamenilor prin pragmatism financiar înseamnă o dizolvare morală pe care foarte mulți dintre noi ajungem să o împărtășim", este de părere profesorul de istoria religiilor.
El mai consideră că opțiunea pentru rău a oamenilor este ceea ce declanșează istoria răului în creație și nu vreo lacună a vreunei religii sau a divinității creatoare.

întrebări şi răspunsuri

Cărui Dumnezeu vă închinaţi?
Eu sunt creştin ortodox, mă închin Dumnezeului creştin. Un cărturar itinerant poate studia Iranul, India sau China, fără a fi confiscat de o identitate religioasă musulmană, hinduistă sau taoistă. În felul acesta, va putea să înţeleagă, să formuleze şi să comunice adevărul său despre dinamica religioasă a lumii.

Care este principiul după care trăiţi?
Nu m-am gândit niciodată că un principiu, exprimat în câteva silabe, mi-ar putea organiza viaţa. Poate că simfonia aceasta a cărţilor din sufletul nostru este, în ultimă instanţă, o tentativă de a soluţiona o ecuaţie ontologică de grad infinit, care pune în relaţie libertatea, iubirea, supravieţuirea, mântuirea.

ce-i place şi ce nu-i place

„şi-urât mi-e (Doamne, fii slăvit!), / om tânăr, după scut pitit, / când spadă nici nu l-a lovit; / şi-urât îmi e, pe Sân-Martin, / prea multă apă-n vin puţin / (...) şi zaua rea, chiar de-i semeaţă; / şi mi-e urât în port a sta, / când plouă mult şi-i vreme rea, / sau prind ortaci a se certa: / când sfadă văd, să mor aş vrea, / că ştiu ce mult ei pierd prin ea. / (...) Mai e şi-alt rău ce nu l-aş vrea: / pe cal, plouând, să n-am manta, / (...) când şaua nu stă cum o pui, / când catarama n-are cui; / când omul rău, la casa lui, / nici primitor, nici harnic nu-i." Călugărul din Montaudon (1180-1213), Poezia trubadurilor provensali, italieni, portughezi, a truverilor şi a minnesängerilor, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980)

PROFIL
NĂSCUT. 28 iulie 1966, Galaţi.
STUDII. Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi; University of Oxford; Yale University, New Haven, Connecticut, USA; Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, Franța.
OCUPAȚIE. Lector asociat de studii ebraice, lector de studii istorice, conferenţiar asociat de studii religioase comparate.