Cum a ajuns celebra moară cu abur de pe faleza Dunării construită de Anghel Saligny

Moara Violatos, construită în 1898 de Anghel Saligny, pe malul Dunării, aproape de Portul Brăila, a fost cea mai mare moară pe bază de abur din estul Europei. Clădirea este monument istoric, însă de peste două decenii este în stare de degradare

Celebra moară de pe Faleza Dunării din Brăila are o istorie zbuciumată. Proprietarul ei a fost familia Violatos, care s-a stabilit în Brăila la începutul anilor 1800. Aceasta se ocupa cu comerţul cu grâne şi, după o scurtă perioadă de colaborare cu o altă familie de origine greacă, Panait Violatos şi-a deschis propria fabrică de pâine. Obiectivul său a fost acela de a construi cea mai modernă moară din sud-estul Europei.

„În epocă se numea Fabrica de făină Panait Violatos, cea mai impozantă şi mai perfecţionată instalaţie din toată ţara şi, probabil, din întregul Orient, care, prin instalaţia electrică, oferea de pe Dunăre o privelişte feerică. Panait Violatos a fost între 1889-1892 asociat la Moara Milas, premiată cu medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris. Apoi a demarat ambiţiosul proiect al construirii celei mai moderne mori din sud-estul Europei. A fost construită fără aprobarea consilierilor comunali şi în ciuda interpelării făcute de senatorul Butărescu despre violarea legii sanitare în cazul amplasării morilor cu aburi pe malul Dunării. Dat fiind nivelul ridicat al pânzei freatice, pentru construirea ei s-a recurs la plantarea unor piloţi din stejar, înmuiaţi în catran, la mare adâncime”, scrie istoricul Ioan Munteanu în „Monumentele istorice ale oraşului Brăila”.

Construită pe malul Dunării, aproape de port, moara a fost certificată în anul 1897, fiind, la acea vreme, printre cele mai mari din Europa. În anul 1921, avea un capital rulant de 20 de milioane lei aur, motoare aduse din Braunschweig, ce consumau opt tone de păcură zilnic, dar şi o capacitate de producţie de 15 vagoane de făină în 24 de ore. Mecanicii şefi şi maeştrii morari erau aduşi din străinătate.

Grâul era adus direct din şlepuri printr-un canal subteran

Clădirea morii avea şase etaje, pe două dintre etaje erau de fapt nişte depozite uriaşe. Moara era legată de Dunăre printr-un tunel subteran în care exista o instalaţie ce descărca cerealele din şlepuri direct în fabrică.

„O soluţie originală s-a folosit şi pentru aducerea grâului direct din şlepuri printr-un canal subteran, amenajat sub nivelul de călcare de astăzi, dotat cu mecanică specială pentru introducerea cerealelor din şlepuri în fabrică pe cale automată. Într-un contract de închiriere din 1939 cu SH (dosar 1/1946) se menţionează : canal de zidărie cu două conducte de alimentare cu apă din Dunăre şi un canal de evacuare, conducte metalice pentru produse petroliere, toate pe sub platformă, şi linie ferată de garaj pentru încărcarea şi descărcare a vagoanelor, de 164 metrii liniari, construită în 1912”, spune istoricul Ioan Munteanu.

De-a lungul anilor au fost făcute mai multe lucrări de consolidare, cele mai importante fiind realizate după cutremurul din 1977 prin montarea unor tiranţi de oţel beton.

Ruşii au demontat o parte din moară

Declinul celebrei mori a început în anii ’40 când a fost silită să intre în faliment. În anul 1944, ruşii au demontat toată maşinăria şi-au transportat-o în Rusia. În anul 1948, clădirea a fost naţionalizată, ulterior urmaşii celebrilor comercianţi greci fiind aruncaţi afară din propriile case. În perioada comunistă, clădirea a avut tot felul de destinaţii, iar din anul 2000 a fost închisă şi lăsată să se ruineze.

Bijuteria arhitectonică, de vânzare pe OLX

Celebra moară de pe faleza Dunării a făcut obiectul unui lung proces deschis de moştenitorii familiei. Procesul a durat mai bine de zece ani, moştenitorii având posibilitatea să opteze pentru câteva terenuri de pe faleză, inclusiv cel de sub moară, oferite în natură, sau pentru echivalentul acestora în bani. Alexandru Bunea împreună cu ceilalţi moştenitori au optat pentru varianta despăgubirilor băneşti. Ultimul moştenitor din Brăila al morii Violatos a încetat din viaţă în anul 2015, la vârsta de 84 de ani

Bijuterie arhitectonică, moara Violatos reprezintă în prezent o pată urâtă pe Faleza Dunării din Brăila, spune Gabriel Lâlă cel care a inventat „brandul turistic Brăila City Tour”. Datorită lui, turişti din Grecia, Italia, SUA, Israel, Turcia, Spania, Portugalia, Franţa şi Germania au venit să viziteze oraşul de la Dunăre.

„Clădirea este în prezent proprietate privată, fiind de mai mulţi ani de vânzare. Este un afiş pus pe imobil, dar este şi un anunţ pe Olx. Proprietarul cere 480.000 de euro. Deşi este monument istoric şi ar putea fi un reper pe harta turistică a Brăilei, clădirea arată foarte rău, fiind o pată urâtă pe Faleza Dunării. Turiştii care ajung în zonă vor să afle povestea ei şi sunt dezamăgiţi de cum arată”, susţine Gabriel Lâlă.

Moara Violatos a fost clasată monument istoric de arhitectură în anul 2004