VIDEO Biserica Sfântul Mihail din Cluj, pe urmele turnului Eiffel şi ale celebrului Burj al Arab. Cum „a prins viaţă” clădirea cu ajutorul tehnologiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Show de video mapping impresionant aseară la Zilele Culturii Maghiare. Biserica Sfântul Mihail din centrul Clujului a fost, la fel ca turnul Eiffel, Burj al Arab şi alte clădiri din lume, suportul pe care artistul vizual Bordos László Zsolt a realizat o videoproiecţie spectaculoasă.

“Vivat Cluj, Kolozsvar, Klausemburg, 700. Transilvaniae Civitas Primaria 1316 – 2016”, aceasta a fost urarea de la finalul proiecţiei realizate de artistul vizual Bordos László Zsolt vineri, de la ora 22. 10, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca. Mii de persoane au urmărit spectacolul impresionant de video mapping. Apoi, pe unul dintre acoperişurile bisericii a apărut următorul mesaj: Zilele Culturale Maghiare susţin candidatura Cluj Capitala Culturală Europeană 2021.  

Bordos László Zsolt (alias Bordos ArtWorks) a susţinut marţi o prelegere despre videoproiecţia live spectaculoasă pe latura sudică a Bisericii Sfântul Mihail. El a vorbit despre conceptul şi mijloacele tehnice ale proiecţiei din Cluj-Napoca, dar şi despre cariera sa de artist vizual sau despre istoricul proiecţiilor pe clădiri

Show de video mapping la Cluj

12 proiectoare de rezoluţie mare

Pentru proiecţia de pe zidul Bisericii Sfântul Mihail vor fi folosite 12 proiectoare de mare rezoluţie aduse din Germania şi Ungaria, cele mai mari dintre ele ajungând chiar la 30.000 de lumeni şi peste 100 de kilograme. Filmul pregătit de artist cu prilejul împlinirii a 700 de ani de la ridicarea Clujului la rang de oraş liber regal va dura aproximativ 8 minute şi va avea două părţi. Prima va marca momentul istoric important din viaţa oraşului, iar a doua este o creaţie artistică liberă.

Biserica a fost scanată

Pentru realizarea proiecţiei, a fost necesară scanarea laser tridimensională de mare precizie atât a exteriorului, cât şi a interiorului catedralei gotice. Conform artistului, proiecţia de la Cluj reprezintă o provocare pentru el. „Un punct important e faptul că sărbătorim 700 de ani de la acordarea privilegiilor de oraş liber regal Clujului. Ca artist, mi-a fost dificil să găsesc o soluţie prin care să exprim acest lucru.”, a declarat acesta. Conform artistului, durata realizării unui astfel de film poate varia între o o lună şi o lună şi jumătate. Provocarea nu stă doar în crearea efectivă a proiecţiei, ci şi în reglajele proiectoarelor. Potrivit lui, pentru un show de video mapping din Germania, unde a utilizat 64 de proiectoare, reglajele au durat două săptămâni.

După ce a prezentat punctele importante ale istoriei tehnicilor de manipulare a luminii, Bordos a spus, în cadrul prelegerii de la Cluj, că arta video mapping-ului „se răspândeşte în lume din ce în ce mai mult, aidoma cinematografiei la începutul secolului trecut”.

Cine este Bordos Laszlo

Bordos László Zsolt s-a născut la Braşov, trăieşte în prezent la Budapesta şi este unul dintre cei mai apreciaţi artişi de video mapping din întreaga lume. Lucrările sale au putut fi văzute în oraşe ca New York, Los Angeles, Paris (turnul Eiffel), Dubai (o proiecţie înaltă de 200 de metri pe celebrul Burj Al Arab), Geneva, Roma, Moscova, Quebec sau Mexico City. Este creatorul primei proiecţii stereoscopice – pentru vizionarea căreia e nevoie de ochelari 3D – din lume şi cel al primei proiecţii video permanente, pe o clădire din Lőkösháza. În 2015, artistul a făcut parte din juriul iMapp Bucharest, unul dintre cele mai mari evenimente dedicate mapping-ului 3D din întreaga lume.

Citeşte şi

Încep Zilele Culturale Maghiare. Ce recomandă organizatorii la aniversarea a 700 de ani de când Clujului e oraş liber

Evadare în trecut. De Zilele Culturale Maghiare, o stradă din Cluj se transformă într-un sat medieval cu cavaleri, căruţe de epocă şi carusel din lemn

Zilele Culturale Maghiare la Cluj: 8 zile, peste 500 de evenimente, peste 30 de spaţii din Cluj

Cu ce îşi momeşte cel mai colorat festival al Clujului participanţii de toate vârstele: cinema în aer liber, sufragerie urbană, ”Frăţia inelelor”