Ursus, fosta „bere de Cluj“, umflă conturile Timişoarei. Gestul este o „nesimţire“ sau problema este a clujenilor, care nu ştiu să-şi păstreze valorile?

Bomboana de pe coliva despărţirii dintre Ursus şi oraşul care l-a consacrat este sponsorizarea Timişoarei, concurentul Clujului în competiţia pentru Capitala Culturală Europeană. Gestul a fost calificat drept „o nesimţire“, o acţiune cu scop  comercial sau un act nefiresc, de către personalităţi clujene. Pe de altă parte actorul Dorel Vişan a susţinut că problema este a clujenilor, care nu ştiu să aibă grijă de valorile lor.

Bazele fabricii Ursus au fost puse din 1878 şi în deceniile ce au urmat la Cluj s-a aflat unul dintre cei mai importanţi producători de bere din ţară până în 2010, când proprietarul, compania SABMiller, a decis  oprirea producţiei şi transferarea acesteia la Buzău, Braşov şi Timişoara. La trei ani de la închiderea producţiei, în martie 2013 s-au început lucrările de demolare a clădirilor dezafectate. Compania vrea să vândă terenul semicentral de câteva hectare şi lasă aici doar un pub în amitirea vremurilor de demult. Bomboana de pe coliva despărţirii definitive dintre Ursus şi oraşul care l-a consacrat ca brand a venit în urmă cu câteva zile, când s-a anunţat că firma va sponsoriza cel mai important concurent al Clujului în lupta pentru titlul de capitală culturală europeană. Compania “SC Ursus Breweries SA“ va sponsoriza Timişoara timp de trei ani cu suma de 300.000 de euro pentru „realizarea unor acţiuni comune de organizare a unor evenimente culturale, festivităţi şi  promovarea unor activităţi tradiţionale ale Municipiului Timişoara, precum şi a unor proiecte pentru comunitate“. 

„O decizie ciudată“  sau o „nesimţire“

Având în vedere că unul dintre cele mai importante proiecte ale Timişoarei este obţinerea titlului de Capitală Culturală European 2012, principalul concurent fiind Clujul, mulţi clujeni sunt dezamăgiţi de iniţiativa companiei. „Deocamdată nu vrem să comentăm politica de sponsorizare a Ursus. Eu ca clujean sunt nedumerit. Dacă berea Timişoreana sponsoriza Timişoara n-ar fi fost o problemă, dar Ursus să sponsorizeze Timişoara mi se pare ciudat“, a declarat preşedintele Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, Florin Moroşan. Pe de altă partea, Moroşan susţine că Ursus este unul dintre sponsorii Asociaţiei Cluj Capitală Culturală 2021, care va plăti 37.500 de euro în următorii doi ani.   

Ucu Bodiceanu, coordonator de programe de la Casa Municipală de : „Mi se pare nesimţire, ei datorită Clujului s-au dezvoltat, pe banii clujeni au trăit, chiar înainte de a fi Ursus“. Ioan Aurel Pop, rectorul UBB, consideră că este o decizie contra naturii: „Cred că sponsorizarea ţine de concurenţa acerbă de mutare a fabricii din Cluj. Decizia e contra naturii. Brandul a rămas şi va rămâne în mintea clujenilor“, a conchis Pop. 

Dorel Vişan: „Clujenii nu s-au ocupat de mândriile lor“

Cunoscutul actor Dorel Vişan este de altă părere: „Clujenii s-au mândrit cu Ursus, dar fabrica s-a mutat. Mândria Clujului nu mai e nimic. Nu s-au ocupat de mândriile lor clujenii. În aceeaşi situaţie sunt şi eu, ca şi Ursus, şi eu aş sponsoriza Iaşiul sau altă oraş“. Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local Cluj, a susţinut: „Cu siguranţa sponsorizarea Timişoarei s-a făcut pe criterii comerciale, nu pe criterii de câtă vechime are Ursus în conştiinţa clujenilor. În lumea de azi obligaţiile sentimentale de regulă trec pe plan secund, lumea judecă pe interese şi nu pe senetimente. Eu cred că de când s-a vândut fabrica, Ursu nu mai e brand de Cluj. Orice act de vânzare – cumpărare la un nelocalnic capătă mai mult accent de comercial decât de sentimental. Dacă ai nevoie de un brand şi vrei sa-l dedici comunităţii, e acea imagine cu care se identifică comunitatea, at ar fi tebuit să te gândeşti la el ca o investiţie a comuităţii. Aveai două variante: o societate anonimă pe acţiuni, care să fie cumpărate de clujeni şi a doua variantă repezintă o investiţie din partea administraţiei locale. Eu cred că şi acum administraţia ar putea răspumpăra brandul Ursus , la fel cum s-a făcut cu Clujana“. 

Replica Ursus

 "Compania Ursus Breweries, care detine atat marca URSUS cat si marca Timisoreana, sustine comunitatile locale in care isi desfasoara activitatea, respectiv orasul Cluj-Napoca si orasul Timisoara. Actiunile de sustinere au la baza protocoale de colaborare cu Primariile respectivelor orase, prin care se decid, de comun acord, activitatile care vor fi sustinute la nivel local, prin marcile de bere din portofoliul nostru.  Astfel, in Cluj a fost incheiat un protocol de colaborare cu Primaria Cluj-Napoca inca din mai 2011, pe o perioada de trei ani, prin care au fost sustinute activitati precum Zilele Clujului si manifestarile din preajma sarbatorilor de iarna. In plus fata de alte evenimente pe care URSUS le sustine in mod traditional in Cluj, cum ar fi TIFF, de anul trecut a fost incheiat un acord separat de sustinere a Clujului in cursa pentru titlul de Capitala Culturala Europeana. La inceputul acestui an au existat deja discutii cu reprezentantii Primariei Cluj-Napoca pentru prelungirea protocolului de colaborare si continuam discutiile in acest sens. Protocolul cu Primaria orasului Timisoara la care se face referire acum a fost incheiat in 2012, la fel pe o perioada de 3 ani si prevede sustinerea unui spectru larg de activitati, cum ar fi si evenimentele cu caracter local, pe care marca Timisoreana le sustine in mod traditional: Serbarile Timisoreana, Zilele Timisoarei, festivalul Ruga Banateana, Festivalul Inimilor. S-a discutat de principiu in cadrul protocolului si sprijinirea unor activitati legate de participarea orasului Timisoara in cursa de Capitala Culturala Europeana, fara a agrea un protocol specific cum este cazul celui de la Cluj. Ce credem ca este important de subliniat si retinut. Atat in Cluj, cat si in Timisoara avem o prezenta locala puternica si avem marci locale de care suntem mandri si pe care le sustinem prin toate activitatile desfasurate. Ne uitam sa existe sprijin echilibrat pentru comunitatile in care suntem prezenti, iar sumele investite in astfel de evenimente sunt similare. Chiar daca protocoalele de colaborare sunt incheiate de catre companie (Ursus Breweries), comunicarea si prezenta la nivel local se face prin intermediul marcilor fiecarui oras, URSUS in Cluj si Timisoreana in Timisoara. Ne delimitam, totodata, de orice posibila interpretare a actiunilor noastre ca fiind urmarea unor declaratii exprimate de oameni politici”, arată compania într-un comunicat de presă.

Tradiţie din secolul XIII-lea

Tradiţia fabricării berii în Cluj îşi are rădăcinile, însă, cu mult timp înainte. E legată de mica unitate de producţie de bere din secolul XIII, care aparţinea saşilor, potrivit istoricului Gheorghe Bodea. „Era o tradiţie. Acolo (pa amplasamentul actualei fabrici – n.r.) se fabrica bere încă din secolul XIII, de către saşii din Cetate“, a povestit istoricul. Prima fabrică, în sensul modern al cuvântului, de bere a fost fondată în acelaşi loc în 1878. „A fost o investiţie transilvăneană de mare efect. Aveau legături directe cu firme din Germania. De aici vine şi sigla cu ursul, dintr-unul din brandurile vechi, germane“, a adăugat Bodea. El consideră că în perioada interbelică, producerea berii Ursus era cea mai prolifică industrie din Cluj, iar în 1948 a devenit simbol, primind denumirea „Fabrica de Bere «Înainte» - Cluj“.

Berăria clălugărilor iezuiţi

„Istoria berii URSUS este strâns legată de evenimentele petrecute de-a lungul vremii în Cluj. Conform informaţiilor găsite în Arhivele Naţionale, la începutul secolului al XVIII-lea a fost înfiinţată în oraş o berărie. Ordinul călugărilor iezuiţi, care îşi avea sediul în Conventul de la Mănăştur, Calvaria, a înfiinţat aici o casă a berii (Sorhaz în maghiară), exploatată prin interpuşi care o luau în arendă. Era o practică obişnuită în acea perioadă şi alte episcopii din ţara având în proprietate mai multe berării. Călugării iezuiţi au fost expulzaţi în anul 1773, iar Statusul Româno - Catolic a preluat domeniile călugăreşti din Mănăştur, inclusiv berăria.

În perioada secolelor XVIII - XIX, la Cluj au existat două berării: una aflată pe Canalul Morii în zona Parcului I.L. Craragiale, demolată odată cu lucrările de amenajare urbanistică în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi berăria călugărilor iezuiţi şi apoi a Statusului Româno - Catolic, apreciată ca fiind probabil una din cele mai vechi din Transilvania, conform lui Octavian Buzea.

Prima fabrică de bere din Ardeal

1878 este anul în care se pun bazele unei fabrici de bere în adevăratul sens al cuvântului, prima din Ardeal.  Ultimul arendaş al fabricii a fost un braşovean, Czell Friedrich, care la începutul secolului XX a cumpărat-o, dezvoltând apoi fabrica. Între anii 1909 - 1912 s-au construit clădirea principală cu secţiile de fermentare, pivniţele, secţiile de umplere a sticlelor şi butoaielor, clădirile secţiei de maşini şi ale celei de fierbere, precum şi birouri sau locuinţe.

Fabrica de bere Czell

După modernizare, Fabrica de bere a funcţionat sub denumirea "Fabrica de bere Czell". În clădirea din Cluj se producea numai bere, malţul necesar fiind primit de la o altă unitate aparţinând Concernului "Dr. Wilhelm Czell" din Braşov, din care făcea parte şi fabrica. Conform istoricului Octavian Buzea, în anul 1927 s-a înfiinţat firma "URSUS" Fabrica de Bere S.A. care şi-ar fi început activitatea sub acest nume începând cu 1 ianuarie 1928. În 1928 a început o noua filă din istoria berii URSUS, odată cu înfiinţarea firmei "URSUS" Fabrica de Bere S.A. în Mănăştur. Aici, Czell Friedrich a dezvoltat o fabrică modernă, cu utilaje noi, care producea bere de cea mai bună calitate. După 1929 concernul "Dr. Wilhelm Czell" a vândut acţiunile sale către Fabrică de Bere din Turda, cu care a fuzionat.
 

Ursus, depozit de vinuri

Utilajele fabricii din Turda au fost mutate apoi la Cluj, iar această şi-a mărit capacitatea de producţie. "URSUS" din Cluj producea berile "URSUS", bere blondă (albă) specială, şi "Gloria", bere neagră din malţ dublu, specialităţi apreciate nu numai local, ci şi în împrejurimi. Totuşi, pentru ceva timp, Fabrica URSUS desfăcea bere în Cluj numai în localul din centrul oraşului - actualul URSUS - care a fost în proprietatea fabricii, dar a fost apoi vândut. Din cauza situaţiei economice din acea perioadă, URSUS a încheiat o convenţie cu Dreher - Haggenmacher S.A din Oradea, pentru a comercializa şi vinuri şi lichioruri. Astfel a fost înfiinţată în incinta fabricii o secţie de lichior şi un mare depozit de vinuri. Convenţia a fost însă reziliată după cedarea părţii de N-V a Transilvaniei, în anul 1941, dată de la care a început, din nou, o producţie de bere mărită.

Fabrică naţionalizată în 1948

În 11 iunie 1948, Fabrica de bere URSUS din Cluj şi secţia ei producătoare de malţ din Turda (care a revenit în cadrul fabricii clujene încă din anul 1945) au fost naţionalizate. Ajunsă în proprietatea statului, fabrica a fost organizată sub numele de Întreprinderea "Înainte", cu principal domeniu de activitate fabricarea berii. Naţionalizarea fabricii de bere din Cluj, împreună cu secţia ei producătoare de malţ din Turda, începând cu 11 iunie 1948 nu a reprezentat un obstacol. Întreprinderea "Înainte", aşa cum a fost numită Fabrica URSUS Cluj, s-a dezvoltat, din 1951 intrând în componenţa sa "Clujeanul", fabrică de spirt şi oţet, "Gherla", fabrică de spirt, şi secţiile de malţ din Turda şi Bistriţa.

Prima bere pasteurizată din România

În 1958, datorită perfecţionării liniilor de producţie, a început fabricarea primei beri pasteurizate din România. Drumul a fost deschis, iar berea de la Cluj a devenit un reper. Fiind prima companie privatizată prin ofertă publică după 1989, Fabrica a continuat tradiţia fabricării berii locale, dar a început să distribuie URSUS şi în zonele din jurul Clujului, în Bucureşti şi Constanţa. După Revoluţie, berea Ursus a devenit una dintre cele mai consumate din ţară.  

Scurt istoric

1878    prima fabrică de bere din Ardeal

1929 prima sticlă îmbuteliată sub numele „Ursus”

1948 Naţionalizată sub numele Fabrica de Bere „Înainte”

1992    devine SA

1995    Ursus produce prima bere Pils din ţară

1996    prima bere la cutie produsă în România

1996    Ursus, cumpărată de SABMiller

2009    Ursus preia Bere Azuga

2009    Ursus devine sponsorul echipei naţionale de fotbal

2010    Ursus închide fabrica de la Cluj