Transilvania de Nord iese din criză în trei viteze
0Judeţele din Regiunea de Nord-Vest vor avea o evoluţie economică inegală în 2011.Potrivit estimărilor oficiale ale Comisiei Naţionale de Prognoză, judeţul Cluj are, în 2011, cea mai accelerată creştere economică din ţară - 2,5%. Celalte cinic judeţete din regiune nu au, însă, aceeaşi viteză de dezvoltare.
Evoluţia principalilor indicatori economico-solciali arată o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) în 2011 în Regiunea Nord-Vest, la 1,5, de la valoarea zero înregistrată cu un înainte. Dacă cea mai mare creştere economică o înregistrează Clujul (PIB de +2,5%), Satu Mare şi Sălaj sunt ultimele pe listă, în regiune, cu o creştere de doar 0,7%.
De altfel, trei din cele şase judeţe ale regiunii - Bihor, Sălaj şi Satu Mare - vor avea o creştere economică de sub 1%, formând jumătate din „zona roşie“ a României, adică judeţele cu cea mai lentă ieşire din criză. Celelalte două judeţe ale regiunii - Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, vor înregistra o creştere economică tenperată, de 1,2% şi, respectiv, 1,3%.Aceeaşi prognoză arată că, anul acesta, PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în euro va fi de 5.487 pe întreaga regiune, medie trasă în jos de PIB-ul pe cap locuitor din Maramureş, care va fi de doar 3.890, în timp ce PIB-ul Clujui este mai mult decât dublul acestuia - 8.157 de euro pe cap de locuitor.
Cea mai mare rată a şomajului este înregistrată în Regiunea Nord-Vest în Sălaj (7,8%), urmat de Bistriţa-Năsăud (6%). Câştigul mediu net lunar al unui salariat este, pe regiune, de 1.216 lei, însă cel mai prost plătiţi din nord-vestul României sunt bihorenii, cu un salariu mediu net de 1.078 de lei pe lună. La polul opus, clujenii vor câştiga în medie, în 2011, 1.458 de lei
Aceeaşi prognoză arată că în 2014 salariul mediu net lunar pe regiunea va fi de aproape 1.400 de lei.
„Lanternele roşii“ ale regiunii
O explicaţie pentru dezvoltarea inegală a judeţelor din această regiune a fost oferită de directorul Agenţiei de Dezvoltare Regionale Nord-Vest (ADRNV), Claudiu Coşier. „După recesiune, judeţele mai puţin dezvoltate îşi revin mai greu şi în alte ţări, vezi Ungaria, pe când judeţele dezvoltate au intrat mai târziu în criză şi au ieşit mai uşor. Există o diferenţă de potenţial economic între aceste judeţe, de aici şi diferenţa de dezvoltare“, precizează Claudiu Coşier.
Cât despre exemplul concret al Sălajului, Coşier este de părere că într-un judeţ mic ca acesta, este periculos ca economia să se bazeze doar pe întreprinderi mari, fără să existe şi IMM-uri viabile. „În momentul în care o întreprindere mare are probleme, întreaga economie locală este bulversată. Dacă ar exista mai multe IMM-uri, ar putea absorbi din şomerii creaţi. Soluţia pentru Sălaj este existenţa înreprinderilor mici şi mijlocii şi a mai multor industrii“, a mai spus directorul ADRNV.
Problema Bihorului, pe de altă parte ar fi, în opinia lui Claudiu Coşier, lipsa de resurse umane calificate. „Bihorenii au trăit foarte bine, înainte de criză, din comerţ, au mai atras şi mici investiţii străine, însă majoritatea cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi lohn-ul, care nu au supravieţuit crizei“, a făcut Coşier o scurtă radiografie a judeţului Bihor.
Soluţia, în cazul acestui judeţ ar fi investiţiile străine de dimensiuni medii şi mari, pentru care acum Primăria Oradea pregăteşte înfiinţarea unui parc industial. „Ei mai au un parc industial la Borş care, însă, a fost deschis chiar când a început criza“, explică directorul ADRNV situaţia din Bihor.
„Nu întâmplător Clujul este polul de dezvoltare al zonei. Atrage mai multe investiţii, e mai vizibil, se ajunge uşor cu avionul. Dar şi celelalte judeţe vor trebui să ofere condiţii bune investitorilor, pentru a putea diminua dezechilibrele“, a mai spus Claudiu Coşier.
Cum e în restul Ardealului
În Regiunea Centru, formată din judeţele din sudul şi estul Transilvaniei, „motoarele“ de dezvoltare sunt două: Braşovul şi Sibiul, ambele cu o creştere a PIB de 2,1%. Pe ultimele locuri, în această regiune, se situează judeţele Covasna (cu creştere de 0,8 a PIB) şi Harghita cu 1%.
Clujul - ca Germania, dar sub Polonia
Cle 2,5 puncte procentuale de avans economic prognozate pentru Cluj, plasează judeţul peste media Uniunii Europene în 2011, care este estimată la 1,8%. Statele europene ies însă în viteze diferite din criză, constată ultima prognoză realizată de Comisia Europeană. Astfel, în zona euro, se aşteaptă ca Germania să conducă revirimentul economiilor, cu o creştere a PIB de 2,4%, urmată de Franţa (1,7%). În afara zonei euro, creşterea Poloniei şi a Marii Britanii sunt estimate la 4,1%, respectiv 2%.