Cluj: Modelul cultural din Harlem, importat la Cluj-Napoca

Specialiştii sunt de părere că zonele periferice ale oraşului ar putea beneficia de o vastă dezvoltare prin intermediul culturii. Soluţia a fost enunţată în cadrul evenimentului Forum Cluj, după modelul străzii 125 din Harlem, unde autorităţile au reuşit printr-u plan urbanistic complex să revitalizeze o zonă, considerată a fi moartă.

Forum Cluj a adunat ieri şi azi la Fabrica de Pensule operatori culturali din 14 ţări europene, cu scopul de a dezbate modalităţile prin care arta poate contribui la dezvoltarea Clujului.

Una dintre soluţiile enunţate în acest sens în cadrul dezbaterii a venit din partea antropologului urban Alexandru Bălăşescu, reprezentantul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Specialistul a explicat cum  zonele periferice sau considerate a fi „moarte” ale unui oraş, ar putea fi revitalizate.

El a dat ca exemplu strada 125 din Harlem, unde autorităţile americane au reuşit, printr-un plan urbanistic complex, să atragă oameni de afaceri într-o zonă fără interes, care prin diferite stimulente şi restricţii să fie motivaţi să investească în cultură. "De pildă, le dădeau voie să construiască etaje în plus, dacă puneau la dispoziţie un spaţiu la parter pentru actorii culturali. Astfel, au fost eliminate spaţiile moarte de pe acea stradă, obligându-i să se mute la etaj”, a explicat Alexandru Bălăşescu.

Cartierul Iris, potenţial centru cultural

Ideea a fost îmbrăţişată de specialiştii prezenţi, care consideră ca acest proiect ar putea fi implementat şi la Cluj, în zonele mai puţin dezvoltate ale oraşului, precum cartierul Iris sau Dâmbul Rotund. „Mi  se pare o idee excelentă.

Practic, vorbim despre aşa zisa regenerare urbană a zonelor ocolite de capital, evitate în general de piaţă”, a declarat sociologul Norbert Petrovici. El a menţionat că o astfel de dezvoltare trebuie făcută, însă, într-un mod controlat, pentru a nu crea efecte de dezacumulare.

„Dacă zone devin de interes, artiştii vor dori să locuiască în apropiere, ceea ce ar putea creşte preţurile locuinţelor în zonă. Şi atunci nu faci altceva decât să muţi sărăcia dintr-o parte în alta”, a explicat sociologul.

Fabrica de Pensule, „Harlemul” de Cluj

Specialiştii prezenţi la eveniment au explicat că Fabrica de Pensule, primul centru independet de artă  din România, inaugurat la Cluj vineri, 23 octombrie, în fosta fabrică Perom, este un exemplu concret de revitalizare prin intermediul culturii a unei zone industriale a oraşului. „Un astfel de loc poate deveni în timp un brand cultural al oraşului”, a declarat antropologul urban Alexandru Bălăşescu.

Proiect implementat în cinci ani

Arhitectul Eugen Pănescu este de părere că un astfel de proiect poate fi implementat şi la Cluj, însă doar după un anumit concept. „Toate aceste eforturi trebuie să se înscrie într-un anumit concept, pentru a-ţi putea asuma rezultatul. Doar aşa ne putem găsi un loc în competiţia oraşelor”, a declarat Pănescu.

De altfel, Bălăşescu a precizat că proiectul a fost implementat la Harlem după un studiu ce a durat cinci ani şi a cuprins peste 450 de întrevederi între autorităţi, oameni de afaceri şi actori culturali.

Viceprimarul Clujului, Laszlo Atilla, a declarat pentru „Adevărul” că un asemenea proiect ar putea fi implementat şi la Cluj, catalogând găselniţa americanilor drept una „extrem de interesantă”. „Văd viabil un asemenea proiect. La fel au făcut şi la Pécs în Ungaria, unde fosta fabrică de porţelan a devenit puternic centru cultural. Ideea ar merita discutată, pentru că avem posibilităţi şi la Cluj, cum ar fi zona Armătura”, a declarat Laszlo Atilla.