Avocatul Poporului propus de UDMR, cercetat de CSM pentru participarea la un eveniment controversat: „Am ţinut un discurs despre autonomia teritorială“
0Fostul procuror clujean Fabian Gyula, propunerea UDMR pentru funcţia de Avocat al Poporului, a fost cercetat, în 2007, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). El a avut o prezentare despre autonomia teritorială la o conferinţă pregătită de o organizaţie controversată - „Tinerii Maghiari din Ardeal“ (EMI).
Propunerea UDMR pentru funcţia de Avocat al Poporului, Fabian Gyula (50 de ani) este de mai bine de 20 de ani procuror şi cadru didactic la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Este conferenţiar în cadrul Facultăţii de Drept şi predă, în principal, „Drept comunitar instituţional“ şi „Drept Internaţional public“. Şi-a început cariera de procuror în 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Secuiesc, iar în ultimii ani de activitate a lucrat în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. În 2020, a fost numit procuror general adjunct al instituţiei, însă în decembrie s-a pensionat.
De numele lui Fabian Gyula nu au fost legate mari dosare, dar nici mari scandaluri, cu o singură excepţie: în mai 2007, a participat la conferinţa „Ungaria şi Ardealul: două ţări – o singura naţiune în Uniunea Europeană“, pregătită de organizaţia controversată „Tinerii Maghiari din Ardeal“ (EMI).
EMI a organizat, în 2003, maratonul literar cu operele grofului transilvănean Wass Albert, declarat criminal de război de autorităţile româneşti, iar din 2006, organizează în fiecare vară, în judeţul Harghita tabăra „EMI Tabor”, în cadrul căreia sunt promovate idei iredentiste şi revizioniste. Unul dintre invitaţii speciali ai taberei a fost Vona Gabor, lider al partidului de extremă dreapta din Ungaria, Jobikk, care a primit din 2014 interdicţie de a intra în ţară din cauză comportamentului extremist demonstrat împotriva României.
Candidatul UDMR: „Procedura CSM a fost clasată“
În 2007, o echipă de inspectori a CSM i-a făcut verificări. „Conform articolului 30 din Legea 317/2004 a Consiliului Superior al Magistraturii, o echipă de inspectori a făcut verificări în legatură cu respectarea de către procurorul Fabian Gyula a normelor deontologice specifice profesiei de magistrat“, a declarat atunci pentru Făclia purtătorul de cuvânt al CSM, magistratul Cecilia Morariu.
Fabian Gyula a explicat pentru „Adevărul” că a fost audiat de CSM în legătură cu participarea la eveniment, dar nu s-a mai întâmplat nimic după aceea. „Procedura a fost clasată”, spune el.
Fostul procuror a susţinut că a ţinut, atunci, un discurs despre autonomia teritorială.
„În România era la data respectivă o temă tabu. Am fost atunci avertizat de anumiţi ziarişti că voi fi monitorizat de serviciile secrete, de presă, dar eu am participat la eveniment în calitatea mea de cadru didactic la Universitatea Babeş-Bolyai. A fost o conferinţă organizată în centrul Clujului, într-un sediu al UBB, unde avea acces oricine dorea, pentru că Facultatea de Teologie Reformată face parte din UBB. Nu am fost într-o tabără în creierii munţilor să propovăduiesc lucruri extremiste”, a precizat Gyula.
În plus, el arată că şi-a luat concediu pentru a participa la eveniment. „Nu am avut un discurs politic sau de mobilizare, pur si simplu am reflectat asupra cadrului legislativ ce împiedică sau permite astfel de proiect de autonomie, atât la nivel naţional cât şi internaţional. În România exista discursul că niciunde în lume nu există autonomie teritorială. Trebuie doar să treci Prutul şi să vezi cum e în Găgăuzia sau să mergi 800 de kilometri în cealaltă parte, în Tirolul de Sud”, a mai spus acesta.
„Dacă spunem că EMI e organizaţie extremistă, putem spune şi despre AUR acelaşi lucru”
Legat de Organizaţia „Tinerii Maghiari din Ardeal” (EMI), Fabian Gyula a susţinut că nu se dezice de organizatorii conferinţei: „Noi suntem jurişti, nu putem spune despre e entitate că este organizaţie extremistă dacă nu există o hotărâre judecătorească în acest sens. Aşa poţi să spui şi despre AUR, PUNR, Vatra Românească că sunt extremiste. Trebuie să fim echilibraţi şi transparenţi. Eu nu mă ascund de nimic, pentru că până la urmă acest post este în slujba oamenilor. Eu îmi asum trecutul”
Fostul magistrat mai spune că este conştient de faptul că propunerea sa în postul de Avocat al Poporului este sensibilă „raportat la etnia sa“. „În Ardeal, e foarte greu să găseşti oameni curaţi etnic, eu, de exemplu, sunt în proporţie de 25% oltean, familia se trage din judeţul Gorj”, arată maghiarul.
Gyula a mai susţinut că nu a fost niciodată cercetat disciplinar, nu a avut dosare întârziate sau acţiuni în regres. „Chiar la final, am ieşit din magistratură din funcţia de procuror general adjunct. Am câştigat concurs pentru încă un mandat de 3 ani. Nu vă ascund că era o conjunctură avantajoasă de pensionare pentru magistraţi, era şi încărcătură serioasă raportat la pandemie, erau şi noile Coduri. Pentru mulţi magistraţi un motiv pentru care au părăsi corabia a fost Camera preliminară, care s-a intercalat între urmărirea penală şi judecată, şi care de foarte multe ori ne împiedică să ne facem treabă şi avem impresia că lucrăm în van”, a precizat fostul procuror.
Aplecare spre drepturile minorităţilor
În lucrările ştiinţifice publicate de Fabian Gyula, majoritatea în limba maghiară, se poate observa o preocupare pentru drepturile minorităţilor: în 2003, publică la Cluj-Napoca, monografia „Culegere de documente internaţionale privind protecţia drepturilor minorităţilor etnice în limbile română, maghiară, germană şi engleză”; tot în 2003, publică „Dreptul la identitate în România în lumina recensământului populaţiei”, în revista „Cercetări privind minorităţile” editată la Budapesta; tot în 2003, a publicat articolul „Dreptul la educaţie pentru persoane aparţinând minorităţilor naţionale”, în publicaţia „Forum civil”; în 2003, a publicat „Tratatul de la Nisa şi Carta Drepturilor Fundamentale în România”, în „Revista Maghiară de Ştiinţe Juridice din România”; în 2001, publica „Minority Enforcement Forums” în publicaţia „Transylvanian Museum”.
Circa jumătate dintre articolele de specialitate scrise de Fabian Gyula au fost publicate în „Revista Maghiară de Ştiinţe Juridice din România”, publicaţie al cărui co-fondator şi redactor este.
Vrea să răspundă la toate petiţiile
Fostul procuror susţine că nu vrea să devină avocat pentru a-i apăra pe cei pe care înainte îi punea sub acuzare. În schimb, în calitate de avocat al poporului doreşte să rezolve toate petiţiile primite pentru ca „oamenii să simtă că autorităţile funcţionează“: „Încă din timpul studenţiei am cochetat cu ideea de a fi avocat pentru a-i ajuta pe cei mai necăjiţi, pe cei care nu sunt avuţi, iar pe măsură ce am avansat cu studiul Dreptului, am înţeles că pot să fac acest lucru din postul de procuror”.
Fabian Gyula s-a ferit să comenteze activitatea de până acuma a instituţiei Avocatul Poporului: „Nu sunt forul calificat pentru a face asta”
„Adevărul” a luat legătura cu Csoma Botond, preşedintele UDMR Cluj, care a susţinut că „Fabia Gyula nu a făcut nimic ilegal şi rămâne propunerea UDMR pentru funcţia de avocat al poporului”.
Botond a mai spus că decizia finală privind Avocatul Poporului va fi luată în urma negocierilor din Coaliţia de guvernare, în condiţiile în care şi PNL a făcut publică o propunere.
Vă recomandăm: