Recolta de porumb boabe a României a depăşit 14,5 milioane de tone în 2017. Medie de peste 6 tone/hectar în Bărăgan
0Fermierii din Bărăgan spun că la producţia de porumb a fost excelentă în 2017. Producţia se situează şi la peste 10 tone boabe/hectar în fermele mari, acolo unde agricultorii au folosit tehnologie înaltă.
Recoltatul la porumb s-a încheiat la începutul lunii noiembrie, în zonele unde sunt cultivaţi hibrizi târzii. În judeţul Călăraşi, în acest an au fost cultivate cu porumb 106.120 ha, producţia totală fiind de 713.639 tone.
“Ploile, dar şi temperaturile foarte ridicate au afectat culturile, însă în Bărăgan, recoltele au fost mulţumitoare. Sigur că se putea şi mai bine, doar cine nu a muncit nu a avut ce culege, însă, ca întotdeauna, suntem la mâna naturii. Mulţumim lui Dumnezeu, în zona noastră, culturile nu au fost compromise ca în alte regiuni. Într-adevăr, calităţile panificabile ale grâului au fost atinse, nu e nimic de speriat, însă acest lucru va fi speculat printr-o scădere a preţului. La orz şi la rapiţă stăm bine, recolte între 3.300 şi 4.000 kg/ha. Porumbul a rezistat, a suportat căldura excesivă. A fostr un bun, abia la o producţie de peste 7 tone la hectar putem spune că ne recuperăm investiţia”, e de părere Aurelian Dobre, fermier cu 500 de hectare de teren agricol în Lunca Dunării.
Agricultorii se plâng că de când a început recoltatul, traderii au coborât semnificativ preţurile sub pragul de 60 de bani pe kilogram. La Ziua Porumbului, eveniment ce a avut loc joi, pe 14 septembrie, în Orezu – Ialomiţa, cei mai mulţi fermieri, inclusiv gazda Nicolae Sitaru a vorbit de un preţ de 550 de lei pe tona de boabe de porumb.
Fermele cu hibrizi au prins 10 tone/ha
Şi Vasile Iliuţă, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme agricole la Vâlcelele spune că a fost anul porumbului. “În fermele mari, unde s-a investit masiv şi s-a lucrat după tehnologie modernă s-au obţinut şi 10 tone de la hectar. Agricultorii mai mici au prins aproape 7 tone/hectar. Au fost zone în judeţ, unde producţia a fost diminuată de fenomenele meteo, însă şi aşa, lucrurile stau bine”, explică Iliuţă.
Posibilităţi semnificative de export
Potrivit datelor statistice publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), producţia totală de porumb boabe s-a majorat în acest an cu aproape 45%, depăşind 14,5 milioane de tone în 2017, comparativ cu anul 2016, când recolta de porumb a fost puţin peste 10 milioane de tone, la o medie de 4 tone la hectar, iar faţă de producţia record din 2014, de 11,3 milioane de tone, este cu 28% mai mare. În 2014, randamentul a fost de 4,48 tone/ha. În ultimii 10 ani, suprafaţa cultivată cu porumb în România s-a situat între 2,3 şi 2,7 milioane de hectare, cu un singur an — 2010 — în care suprafaţa nu a depăşit 2,1 milioane hectare la nivel naţional.
Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu producţia de porumb obţinută în acest an, România ar putea fi cel mai mare producător din Uniunea Europeană, după ce a ocupat în ultimii ani prima poziţie doar la suprafaţa cultivată şi locul doi, după Franţa, la producţia realizată.
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în 2016, România a fost cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană şi pe locul 5 la producţia de grâu, însă anul acesta ar putea ocupa primul loc în Europa cu două producţii, cu cea de porumb — 14,5 milioane de tone — şi cu cea de floarea-soarelui, unde recordul este de 3,167 milioane de tone. În România, cerealele ocupă 60% din suprafaţa ţării.
Necesarul intern al României de porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, ceea ce oferă posibilităţi semnificative de export, acesta fiind de altfel unul din produsele aflate în topul schimburilor comerciale ale României cu produse agroalimentare, după grâu. Numai în primele 8 luni din acest an a fost exportată în ţările intra şi extracomunitare o cantitate de 1,426 de milioane de tone de porumb pentru care s-au încasat 338,2 milioane de euro.
Vă recomandăm şi:
Povestea şoferului de TIR care a ajuns fermier de succes şi doctor în agronomie