Raluca Ştefan şi-a găsit vocaţia: voluntar în ţările din lumea a treia

Guyana, Vanuatu şi Namibia sunt locurile în care Raluca Ştefan şi-a petrecut cei mai frumoşi cinci ani din viaţă. „Este mai ferice să dai, decât să primeşti". Acesta este pricipiul pe care se bazează viaţa tinerei

Cât de important este să preţuieşti ceea ce ai, cum te poţi salva ajutându-i pe ceilalţi, dar mai ales cum îţi poţi descoperi laturi necunoscute ale personalităţii sunt doar câteva dintre cele mai importante lecţii de viaţă deprinse de Raluca Ştefan de-a lungul a cinci ani de voluntariat petrecuţi în satele izolate din America de Sud şi Africa.

Aventura a început cu o întâmplare nefericită. După nouă luni de muncă de secretariat într-o şcoală privată a fost concediată, din lipsă de fonduri. „Acel moment a deschis un nou capitol în viaţa mea, cel mai frumos şi mai plin de semnificaţie. Pentru că nu ştiam încotro să o iau, părinţii mi-au sugerat să merg ca voluntar pentru un an. Aşa se face că am aplicat pe un site de voluntariat şi am plecat prima dată în Guyana, America de Sud, unde am petrecut trei ani, apoi în Vanuatu, unde am stat patru luni şi, în final, în Namibia, Africa, unde am stat zece luni", povesteşte Raluca.

În toate cele trei regiuni, Raluca a predat engleză, muzică, leadership şi religie, şi a condus de câteva ori şcolile, dar munca sa nu s-a limtat doar la asta. De cele mai multe ori, Raluca a fost nevoită să facă muncă fizică. A dat o mână de ajutor la grădinărit, dar şi în bucătărie.
Viaţa în satele izolate.

Click pe imagini, pentru a „călători“ împreună cu Raluca în Guyana, Vanuatu şi Namibia

Raluca s-a adaptat foarte repede la viaţa simplă. A trăit în sate izolate, fără străzi şi şosele şi a parcurs zeci de kilometri prin junglă pentru a ajunge dintr-un sat în altul. De pildă, în Guyana, cel mai apropiat sat de zona în care locuia Raluca era situat la doi kilometri distranţă, iar altul la opt ore de mers cu barca.

„Distanţele acolo se măsoară în ore. Oamenii trăiesc simplu, în case de lemn ridicate pe stâlpi, din cauza indundaţiilor produse de râu în timpul sezonului ploios. De obicei, într-o casă locuiesc mai multe familii. Şcoala are un internat pentru fete şi unul pentru băieţi. Oamenii sunt simpli, lipsiţi de stresul pe care îl cunoaşte societate modernă", descrie Raluca atmosfera satelor din Guyana.
În schimb, în Vanuatu, Raluca a trăit în colibe de bambus. În fiecare noapte auzea şobolanii mişunând pe lângă bârnele casei. Aici, oamenii deţin plantaţii mari de cocos şi de cacao, moştenite din tată în fiu.

În Namibia, un cort i-a fost casa, timp de zece luni. Aici, sărăcia oamenilor a impresionat-o cel mai mult. „Colibele sunt mici. Deşertul nu le permite să aibă grădini şi nici prea multe alte ocupaţii. Terciul de mălai este cam singura mâncare. Mai este şi ceaiul pe care îl beau cu fidelitate. Când îi vezi cum stau în jurul focului, sumar îmbrăcaţi, mai ales în sezonul secetos, când temperatura coboara noaptea adesea sub 0 grade Celsius ţi se rupe inima", mărturiseşte Raluca.

Proces de autocunoaştere

Viaţa Ralucăi se împărţea între responsabilitatea de a preda şi de a se ocupa de lecţiile copiilor din comunitate, dar mai ales de a găti alături de femei şi de a ajuta la treburile din grădină. „Viaţa aceea simplă cu care îţi ia timp să te obişnuieşti, este o viaţă fumoasă. Acolo timpul se opreşte efectiv. Poţi trăi din plin", spune Raluca.

Marile avantaje ale experienţelor din Africa au fost descoperirea unor talente, dar şi a unor defecte pe care nu ştia că le are. „Întotdeauna am spus că nu am să fiu profesor în viaţa mea. Însă, odată ajunsă acolo, a trebuit să predau şi mi-am dat seama că îmi place şi că am înclinaţie pentru lucrul acesta", mărturiseşte Raluca.

Carte de vizită

Raluca Ştefan are 30 de ani, este licenţiată în domeniul Asistenţei Sociale, iar anul acesta termină un master în domeniul educaţiei, la Universidad de Montemorelos. Pentru ea, voluntariatul a fost o lecţie de viaţă. Chiar dacă acum are un job stabil, fiind translator şi interpreter la Speranţa TV, Raluca nu ar spune „nu" dacă i s-ar feri şansa de a se reîntorce în satele din Africa sau America de Sud.

„Voluntariatul m-a învăţat să îmi doresc o viaţă simplă, nu complicată. Am învăţat să mă bucur de ceea ce am şi de lucrurile mici din viaţa mea. Am învăţat să îi iubesc pe oameni şi să îi accept aşa cum sunt", spune Raluca.

Cumpără mâine dimineaţă Adevărul şi află cum s-a adaptat Raluca într-o lume total diferită!

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: