Cum era prezentată Alba Iulia în primul ghid turistic în limba română publicat în 1929
0Călătorul care citea ghidul interbelic putea opta pentru un tur al oraşului de jos, respectiv pentru unul al Cetăţii bastionare. Pentru fiecare edificiu există un scurt istoric, dar şi câteva puncte de reper, pentru a fi uşor de găsit.
Cărţulia intitulată „Alba Iulia: Din trecutul şi prezentul oraşului“ este considerată primul ghid în Limba română a oraşului Alba Iulia. Lucrarea, al cărui autor este profesorul Virgil Cucuiu, a văzut lumina tiparului în 1929, la tipografia „Sabin Solomon“ din Alba Iulia. Scopul declarat al Ghidului interbelic era de a prezenţa zestrea istorică şi culturală a oraşului Alba Iulia şi de a o face cunoscută în România Mare.
Prin Alba Iulia interbelică
„Dacii îi ziceau Apoulon, Romanii Apulum şi Apula. După venirea Slavilor se numeşte Bălgrad, după venirea Ungurilor Gyulafehérvár, Alba Iulia, Veissenburg, după renovarea Cetăţii Albă, Carolina Karlstadt. Numele i se rosteşte foarte mult, dar din trecutul lui trebuie să ştim şi mai mult. Trebuie să se ştie şi în cea mai umilă casă românească ce a fost şi ce este pentru noi Alba Iulia“, se afirmă în ghid.
Autorul „îmbracă“ cămaşă călătorului şi ne prezintă împrejurimile oraşului văzute din Cetate, de la o înălţime de 25 de metri.
„Că peisagiu Alba-Iulia are aspect foarte frumos. Fiind privit din Cetate, dela un nivel mai înalt de 25 de m decât oraşul, dă posibilitate ochiului scrutător de a selecta frumuseţile naturii. Spre sud se văd Munţii Sibiului, a căror zăpadă rămâne până în mijlocul verii. Spre apus, peste colinele cu viile oraşului, se întind Munţii Apuseni împăduriţi. Numai spre răsărit ni se înfăţişează dealurile neacoperite de păduri, la poalele căror dealuri luceşte apă Mureşului“, mai susţine Virgil Cucuiu.
Când vine vorba de Cetatea bastionară, actualul brand al municipiului, autorul ne spune că „a fost cea mai puternică fortăreaţa din Transilvania secolului al XVIII-lea“.
Despre Poarta a III-a fortificaţiei, autorul spunea că se află în imediată apropiere a porţii de est a Cetăţii medievale, Sfântul Gheorghe, pe unde a intrat şi Mihai Viteazul în Cetate, în 1599.
„Alba Iulia e un oraş comercial, cu târguri cercetate, cu vii vestite şi locuitori gospodari. Este un centru al românismului, cu trecut istoric, că puţine ale oraşe“, Virgil Cucuiu, autorul ghidului.
În topul unităţilor de cazare erau prezentate Hotelul Europa (n.a.în zona actualului magazin „Romarta Tineretului“) şi Hotelul Dacia (n.a. fost Hungaria“, demolat pentru a se ridica Blocul 280 din centrul oraşului).
Cele mai importante edificii ale oraşului ( Biserici, Palate, instituţii publice, Porţile Cetăţii) sunt ilustrate şi prin câte o fotografie. Astfel, avem ocazia să „călătorim“ vizual prin Alba Iulia interbelică.
Ghidul este ilustrat cu 62 de fotografii şi un plan care ne arată limitele oraşului în 1929 şi se păstrează la Muzeul Naţional al Unirii. Autorul ghidului ne prezintă şi o lista pe care figurează un număr de 12 „Societăţi Culturale şi Caritative“, care activau în Alba Iulia interbelică, precum: Despărţământul „Astra“, „Corporaţia Industrială“, Clubul Sportiv „Unirea“, „Asociaţia Misiunei Sociale“, „Crucea Roşie“. (Articol scris de NICU NEAG)