Alba Iulia: Portret. Ştefan Balog - „Mă consider fanatic ca artist“

Ştefan Balog a avut de mic înclinaţii spre arte plastice, deşi el visa să devină arheolog. Se uita la desene animate şi imediat le reproducea pe hârtie

„Desenul pentru mine a fost şi este o pasiune, dar cu mine a fost un accident. La început am vrut să mă fac arheolog. Pe urmă, prin ani ’90, a venit valul cu juriştii, dar dintr-o dată m-am trezit la realitate, mi-am zis că nu mi se potriveşte.

De atunci, am deviat complet, am devenit artist liber profesionist, în sensul că din asta trăiesc sau din asta nu trăiesc. Primul impact a fost în anul 1990, când s-a rupt lanţul comunist, pentru că înainte de 1989 nici nu mă gândeam să devin aşa ceva, îi lăsam pe alţii să deseneze furnale“, afirmă cu umor artistul plastic.

Are lucrări în peste 30 de ţări de pe toate continentele

Iniţiator şi conducător al Taberei Internaţionale de Artă Plastică „Inter-Art“ Aiud (ajunsă anul acesta la a 14-a ediţie, la care au participat 38 de artişti din 16 ţări), Ştefan Balog are lucrări în muzee, galerii şi colecţii particulare din peste 30 de ţări de pe toate continentele.

A prezentat expoziţii personale în ţară şi străinătate, a participat la expoziţii de grup organizate în Europa, America de Nord, Africa şi Asia. Cele mai recente prezenţe ale sale peste hotare au fost la Washington, în octombrie 2008, şi la New-York, în martie anul curent. Va participa în această toamnă la o expoziţie organizată la Viena, unde vor participa artişti plastici din 20 de ţări şi este în tratative pentru a expune anul viitor la sediul UNESCO din Paris.

„Mă consider fanatic ca artist, în sensul că practic nu am viaţă personală. Când am câteva minute sau ore, profit de ele din plin, pentru că nu-mi pot permite opt ore de lucru şi restul pauză. Ca om, sunt destul de greu de digerat, după cum spun alţii. Dacă ar fi să lucrez cu mine, nu mi-ar conveni câteodată, aşa că ar trebui să mă gândesc bine dacă să fac sau nu echipă cu mine“, se autocaracterizează cu sinceritate Ştefan Balog.

Inter-Art, un vis frumos transpus în realitate

Îndreptăm dialogul spre Inter-Art. „Am mai spus şi cu alte ocazii că Inter-Art a fost un vis frumos în care n-a crezut nimeni şi care a devenit realitate. A fost, de fapt, o provocare. Am văzut undeva în Ungaria o astfel de tabără şi la insistenţele unor colegi artişti care se întrebau de ce nu o astfel de tabără şi în România, mi-am dat seama că ar trebui să încerc.

Prima tabără s-a născut în 1995-1996 când Inter-Artul era doar un concept. Abia în 1999 s-au pus bazele Inter-Art în actuala structură din care fac parte cei care au înfiinţat Inter-Art, cei care au crezut în visul meu. Trebuie să precizez că Inter-Art înseamnă, în afară de mine, poetul Ioan Hădărig, director al Centrului de Cultură „Liviu Rebreanu“, şi Robert Lixandru, dar şi mulţi alţi colegi mereu alături de noi„, spune artistul plastic.


Cum ţi-ai descoperit, simţit talentul?
Ş.B.: Nu cred că e vorba neapărat de talent. Eu cred că a fi artist înseamnă un stil de viaţă, o vocaţie. Am întâlnit mulţi despre care se spunea că au talent şi nu-i interesa, şi am întâlnit oameni care nu aveau acest dar, însă au avut dorinţa de a fi artişti şi au devenit mari artişti.

În afară de arte plastice, o altă pasiune a ta e scrisul?
Ş.B.: Da, în timpul liber, dacă nu pictez, îmi place foarte mult să scriu. Am  şi publicat două volume de carte. Primul este „Atingerea zilei de mâine“, apărut în august 1999, iar al doilea, lansat opt ani mai târziu, tot în august, este volumul „Traversarea“.

Ce-i place:
„Îmi place să pictez şi să scriu. Respect oamenii de cuvânt, oamenii săritori pe care să te poţi baza la greu. Prietenii mei au astfel de calităţi. Mai apreciez la oameni sinceritatea, inteligenţa şi corectitudinea“.

Ce nu-i place:
„Mă deranjează minciuna, laşitatea şi superficialitatea. De asemenea, nu-mi plac oamenii fără cuvânt, indivizii cu două feţe. Nu în ultimul rând, detest lipsa de civilizaţie şi de cultură“


Profil:
Data naşterii: 6 iunie 1968, Aiud
Educaţie: Universitatea Americană din Bucureşti, secţia artă şi arhitectură
Starea civilă: necăsătorit