Presedintii Iliescu si Kucima au semnat Tratatul privind frontiera de stat romano-ucraineana

Presedintii Romaniei si Ucrainei, Ion Iliescu si Leonid Kucima, au semnat, marti, la Cernauti, Tratatul privind regimul frontierei de stat dintre cele doua tari. Cei doi lideri si-au exprimat speranta

Presedintii Romaniei si Ucrainei, Ion Iliescu si Leonid Kucima, au semnat, marti, la Cernauti, Tratatul privind regimul frontierei de stat dintre cele doua tari. Cei doi lideri si-au exprimat speranta ca pe baza prevederilor acestui document va putea fi finalizat, in anul 2004, si Acordul pentru delimitarea spatiilor maritime ale Romaniei si Ucrainei. Seful statului roman a precizat ca ramane in negociere problema delimitarii platoului continental al Marii Negre si a zonelor economice exclusive, dar ca Romania vede in semnarea prezentului tratat un factor favorizant pentru gasirea unui consens in aceasta problema sensibila. Iliescu a reamintit ca exista si posibilitatea tehnica de a sesiza Curtea Internationala de Justitie de la Haga pentru delimitarea spatiilor maritime ale celor doua tari daca nu se va ajunge la un consens prin negocieri directe, ceea ce ar fi insa un demers contraproductiv. Presedintele roman a subliniat ca, prin semnarea Tratatului privind regimul frontierei de stat, nu se face o fixare a frontierei, deoarece aceasta s-a facut prin Tratatul de pace de la Paris, din 1947, ce a fost apoi concretizata prin Tratatul de frontiera incheiat de Romania cu URSS in 1961. Tratatul privind regimul frontierei cuprinde 40 de articole grupate in sapte capitole. Fiind un document tehnic, tratatul cuprinde reglementari privind evenimentele de frontiera, controlul liniei frontierei de stat, verificarile periodice si eventualele corectari ale traseului frontierei, atributiile imputernicitilor de frontiera si ale Comisiei mixte de frontiera, acordarea de ajutor in situatii de urgenta, modul de returnare a bunurilor sau animalelor care au trecut accidental frontiera. Documentul reia principiile din reglementarile internationale in materie de frontiera pe cursurile de ape, asa cum au fost mentionate si in tratatul romano-sovietic din 1961. Tratatul permite ca, in cazul in care negocierile referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra nu vor duce la rezultatele scontate, partea romana sa poata sesiza Curtea internationala de justitie de la Haga, oricand va considera oportun. Urmatoarea runda de negocieri pe tema Acordului pentru delimitarea spatiilor maritime, document in cadrul caruia se analizeaza si problematica relevantei juridice a Insulei Serpilor, va avea loc in luna septembrie, ea fiind precedata de intalniri ale grupurilor de experti ai celor doua delegatii, prima urmand sa se desfasoare in luna iulie in Romania.