Premieră pentru România. Cine sunt tinerii care dezvoltă un satelit educațional pentru a monitoriza defrișările
0Mai mulți tineri români, pasionați de tehnologie și spațiu, au pornit pe un drum anevoios în 2019, când și-au propus să construiască un satelit open source educațional care ajută la combaterea defrișărilor și a schimbărilor climatice.
Te-ai gândit vreodată că poți vedea în timp real defrișările din România? Că ai cu adevărat un cuvânt de spus atunci când vine vorba de stoparea despăduririlor ilegale din țara noastră? Proiectul ROSPIN SAT-1, primul satelit open source educațional al României, ne poate oferi tuturor românilor această posibilitate, dar este nevoie să ne implicăm activ. Realizat de organizația nonguvernamentală Romanian Space Initiative (ROSPIN), satelitul va furniza în timp real imagini și alte date relevante despre defrișările din România, contribuind totodată și la pregătirea generațiile viitoare ale României în domeniul spațial.
România mai aproape de stele
Pe orbită, un satelit este expus unor condiții extreme: fluctuații de temperatură de la +100°C la -100°C în doar câteva secunde, radiații puternice și presiunea vidului cosmic. În ciuda acestor provocări, o echipă de tineri români a găsit curajul să-și propună ceva fără precedent. Însă, de la simpla idee de a captura imagini ale pădurilor din România până la construirea completă a unui satelit, drumul poate fi unul lung și anevoios. În fapt, acest proiect este mai mult decât o simplă misiune spațială, este un exemplu despre cum tehnologia și educația pot genera o schimbare reală, durabilă, cu efecte exponențiale pentru viitorul tinerelor generații și al României. De ce? Pentru că în fiecare etapă, tinerii implicați dobândesc abilități esențiale pentru o carieră în domeniul spațial, contribuind totodată la protecția mediului. Proiectul ROSPIN SAT-1 devine astfel un model de excelență aplicativă în educație, care, din păcate, de multe ori lipsește din școlile sau chiar din universitățile din România.
Dar cum a început povestea acestui proiect inovator care părea aproape imposibil la început, mai ales odată cu valul de descurajări pe care l-au primit fondatorii? „Weekend Adevărul“ a discutat cu Rareș Bișag, fondator și președinte ROSPIN, despre modul în care a evoluat atât ROSPIN, cât și proiectul SAT-1, dar nu numai: „În 2019 eram încă student la Facultatea de Inginerie Aerospațială de la Politehnica din București. În acea perioadă, fiind implicat în activități studențești, aveam ocazia să observ nevoile celor din jurul meu, atât din cadrul facultății, cât și din alte facultăți. Eram președinte și, în urma acestei experiențe, am realizat că ar fi util să începem un proiect aplicat, care să ne permită atât să învățăm lucruri esențiale pentru viitoarele joburi, dar și să punem în practică cele învățate la facultate. Atunci am descoperit apelul lansat de Agenția Spațială Europeană, care căuta propuneri de proiecte de sateliți din partea echipelor de studenți. Am aplicat și ne-am gândit la cum am putea construi un satelit. Inițial nu am fost acceptați, pentru că ni s-a spus că nu am respectat toate cerințele tehnice și nu aveam expertiza necesară în spate – nici în cadrul facultății nu existau cursuri care să ne învețe aceste lucruri. Acesta a fost momentul-cheie în care ne-am dat seama că trebuie să ne concentrăm și pe partea educațională“.
Proiectul ROSPIN SAT-1 a însemnat o continuă luptă cu obstacolele – de la scepticismul inițial privind capacitatea tinerilor români de a construi un satelit până la lipsa fondurilor necesare pentru echipamente și laborator, echipa ROSPIN a fost nevoită să învețe rapid și să improvizeze. Sprijinul Agenției Spațiale Europene a fost un punct de cotitură, oferindu-le validare tehnică și acces la resurse. Totuși, pentru a finaliza proiectul și a-l lansa, este nevoie și de sprijinul publicului larg și al companiilor. „Ne-am dorit să ajutăm tinerii și studenții să fie cât mai pregătiți pentru joburile din viitor și, astfel, am pornit direcția educațională a organizației noastre. În urma acestei direcții educaționale am reușit să dezvoltăm o echipă de tineri extrem de bine pregătiți, iar o parte dintre aceștia au ajuns să lucreze direct la satelitul nostru, iar în final am reușit să intrăm în programul Agenției Spațiale Europene“, a mai povestit tânărul.
De ce monitorizarea defrișărilor?
Monitorizarea pădurilor din România a fost unul dintre punctele de plecare ale proiectului ROSPIN SAT-1. Echipa de tineri ingineri și studenți a pornit cu o idee simplă, dar cu un impact profund: să utilizeze tehnologia pentru o problemă ecologică presantă. În scurt timp, acest obiectiv a evoluat într-o misiune completă, în care educația, inovația și colaborarea internațională au jucat și joacă în continuare un rol esențial. Rareș Bișag, fondator al ROSPIN, povestește cum ideea s-a transformat într-un proiect de anvergură: „Misiunea noastră a început cu un obiectiv simplu: am vrut să realizăm poze cu pădurile din România. În timp, am construit întregul sistem, gândind totul de la cap la coadă, ceea ce nu se întâmplă foarte des în alte proiecte. Am ales să monitorizăm pădurile, pentru că este o cauză de mare impact în România și, în același timp, am considerat că putem adresa o problemă reală, folosind tehnologia în mod direct pentru a ajuta la protejarea acestora“.
Mulți se gândesc că există deja sateliți open source și se întreabă de ce nu îi folosim pe aceia. Însă, scopul nostru este să îi învățăm pe tinerii din România cum să pătrundă în industria spațială și să-i pregătim pentru un domeniu care nu oferă foarte multe oportunități în prezent, mai ales în sistemul educațional preuniversitar, unde totuși există un interes mare din partea elevilor. - Rareș Bișag, fondator și președinte ROSPIN.
În fapt, unele rapoarte, inclusiv analizele Comisiei Europene și ale organizațiilor nonguvernamentale, sugerează că defrișările ilegale în România ar putea acoperi, în medie, între 5.000 și 10.000 de hectare anual. Însă, dincolo de reducerea suprafeței forestiere, aceste defrișări masive afectează și biodiversitatea, contribuind la degradarea solului și reducere capacităților pădurilor de a stoca dioxid de carbon, ceea ce se traduce în efecte negative substanțiale asupra schimbărilor climatice. Însă efectele defrișărilor nu se observă doar în natură, ci și în conflicte sociale și economice la nivel local sau chiar național și european.
În acest context, proiectul ROSPIN SAT-1 devine esențial pentru a combate defrișările ilegale din România. Prin monitorizarea continuă a pădurilor din spațiu, satelitul poate furniza date precise și în timp real despre schimbările survenite în suprafața forestieră a țării noastre și, datorită funcționalității open source, aceste date sunt accesibile oricui vrea să le acceseze. „Open source-ul are două fațete. Pe de o parte, ne propunem să punem la dispoziția publicului datele pe care le vom colecta prin intermediul satelitului, astfel încât oricine dorește să le poată cerceta și analiza“, explică Rareș Bișag. Cu alte cuvinte, această adaptare oferă autorităților și comunităților un instrument puternic pentru prevenirea crizelor ecologice, contribuind la reducerea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității.
Educația, drumul către viitor
Colaborarea cu Agenția Spațială Europeană a schimbat fundamental misiunea ROSPIN SAT-1, transformând-o dintr-un proiect local, axat pe monitorizarea pădurilor din România, într-o platformă cu aplicații internaționale. Rareș Bișag povestește: „Ne-am gândit să adaptăm designul satelitului nostru pentru a include funcționalități de testare pentru algoritmi și alte proiecte educaționale. De exemplu, dacă avem o echipă de elevi care dezvoltă un algoritm de compresie a imaginilor, vom putea să-l testăm pe datele noastre satelitare, contribuind astfel la învățarea lor practică. Din analizele pe care le-am făcut, am observat că tinerii își doresc din ce în ce mai mult contexte în care pot învăța în mod aplicat. Desigur, teoria are rolul ei și este foarte importantă, dar ce am văzut este că elevii și studenții preferă să învețe prin practică. De exemplu, când venim cu un program educațional și le spunem că vor învăța prin aplicarea practică a cunoștințelor, atunci vin în număr mare. Dacă le oferim doar prezentări și lecții teoretice, interesul nu este același“, continuă fondatorul.
Proiectul ROSPIN SAT-1 nu este doar despre tehnologii de vârf. Este o sursă de inspirație pentru generațiile tinere, o demonstrație că inovația poate începe chiar de acasă, indiferent de resursele limitate. Prin colaborări internaționale, mentorat și munca unei echipe dedicate, România face un pas înainte în domeniul spațial. Acest satelit simbolizează mai mult decât o realizare tehnică – el reprezintă visul că putem schimba lumea în care trăim, pornind de la educație, curaj și perseverență. „Un lucru pe care l-am observat este că oamenii nu înțeleg foarte bine scopul educațional al satelitului nostru. Mulți se gândesc că există deja sateliți open source și se întreabă de ce nu îi folosim pe aceia. Însă, scopul nostru este să îi învățăm pe tinerii din România cum să pătrundă în industria spațială și să-i pregătim pentru un domeniu care nu oferă foarte multe oportunități în prezent, mai ales în sistemul educațional preuniversitar, unde totuși există un interes mare din partea elevilor. În ultimii ani, mulți liceeni ne-au contactat și ne-au cerut să le oferim oportunități similare celor din proiectul tehnic. De aceea, pe lângă proiectul satelitar, am început să dezvoltăm și proiecte educaționale pentru studenți și liceeni. Pentru studenți, avem ROSPIN Academy, unde, prin platforma SpacedIN, le oferim acces la două cursuri gratuite, iar cei care sunt interesați se pot înscrie în cele două runde anuale“, explică Alina Bucur, unul dintre directorii de comunicare din cadrul ROSPIN.
Orice trimitem în spațiu este expus acestor factori, iar acest lucru impune utilizarea unor echipamente special concepute, care sunt și destul de costisitoare. - Rareș Bișag, fondator și președinte ROSPIN.
De asemenea, aceștia au creat și ROSPIN School pentru liceeni, iar în fiecare ediție sunt abordate teme diferite – de exemplu, procesarea datelor satelitare sau construirea de modele de rachete. „În luna februarie vom organiza etapa finală a unei competiții de procesare de date satelitare aici, la București, cu cinci echipe din țară, inclusiv una din Buzău. Aceste inițiative nu sunt doar despre crearea unui satelit, ci şi despre oferirea tinerilor a oportunității de a învăța, de a înțelege procesul și de a-și urmări visul. Asta este cu adevărat important“, mai adaugă Alina.
Tehnologie concepută pentru a rezista în spațiu
„Un satelit, la bază, nu este foarte diferit de un telefon sau de un laptop, cel puțin în ceea ce privește componentele – are o cameră, o baterie și celule solare“, explică fondatorul ROSPIN. Însă, ceea ce face ca un satelit să fie cu adevărat special este capacitatea sa de a rezista la condiții extreme. În spațiu va fi supus unor fluctuații bruște de temperatură, de la +100°C la -100°C, în doar câteva secunde. „Fiecare componentă trebuie să fie proiectată astfel încât să suporte aceste variații, altfel riscul de deteriorare este foarte mare“, subliniază fondatorul. Însă, pe lângă provocările legate de temperatură, satelitul trebuie să reziste și la nivelurile ridicate de radiații cosmice, în lipsa protecției oferite de atmosfera Pământului. „Orice trimitem în spațiu este expus acestor factori, iar acest lucru impune utilizarea unor echipamente special concepute, care sunt și destul de costisitoare“, adaugă Rareș.
Teste riguroase pentru succesul misiunii
Pentru a garanta că ROSPIN SAT-1 poate face față mediului spațial, echipa a planificat o serie de teste complexe. „Majoritatea componentelor pe care le folosim au fost deja testate și utilizate în misiuni anterioare, însă asta nu înseamnă că ne oprim aici. Vom realiza teste suplimentare, atât în România, cât și în afara țării“, explică Rareș Bișag. Cele mai importante verificări sunt cele legate de temperatură, esențiale pentru a simula condițiile reale din spațiu. „Vom plasa satelitul într-o cameră de vid, unde vom testa cum reacționează la schimbările rapide de temperatură. Astfel, ne asigurăm că toate componentele rezistă“.
Un alt moment critic al misiunii este lansarea. Procesul este extrem de solicitant pentru structura satelitului, care este supus unor vibrații intense. „Vom folosi un dispozitiv numit shaker, care reproduce aceste vibrații, pentru a vedea dacă satelitul își păstrează integritatea în timpul lansării“, explică Rareș. Aceste teste sunt esențiale pentru succesul misiunii, oferind certitudinea că satelitul va funcționa în cele mai dificile condiții.
Mentoratul Agenției Spațiale Europene
Proiectul ROSPIN SAT-1 a obținut susținerea Agenției Spațiale Europene (ESA) printr-un program structurat în două etape. „În prima etapă am fost acceptați și am terminat-o cu succes. Această etapă ne-a ajutat să ne maturizăm tehnologic, să ne asigurăm că proiectul nostru este fezabil și că totul funcționează așa cum trebuie“, explică Rareș Bișag. Procesul de mentorat oferit de ESA a fost unul riguros, dar esențial pentru progresul proiectului. „Experții lor ne-au ghidat pas cu pas, spunându-ne: «Aici este bine, aici trebuie să mai lucrați, aici trebuie să testați din nou»“.
Acum, echipa se pregătește pentru a doua etapă, care implică integrarea diverselor componente, testarea finală și lansarea propriu-zisă a satelitului. Dacă vor fi selectați în această etapă, ROSPIN va beneficia de suport complet din partea ESA. „Agenția Spațială Europeană va furniza tot sprijinul necesar pentru lansare. Dacă, din diverse motive, nu vom fi selectați, vom putea totuși să lansăm satelitul, dar acest lucru implică costuri suplimentare semnificative. Vom avea nevoie de un centru de comandă pentru a putea comunica și interacționa cu satelitul. Nu am stabilit încă locația exactă pentru acest centru, dar este posibil să avem nevoie de sprijin din partea unor instituții de stat. Dacă Statul Român ne-ar pune la dispoziție infrastructura necesară, probabil din sectorul militar, am putea implementa mai rapid această etapă“, explică Rareș.
Însă, faptul că proiectul a fost acceptat într-un astfel de program european este o realizare remarcabilă: „Este o oportunitate extraordinară și suntem foarte mândri de faptul că suntem primul proiect din România care aplică pentru un astfel de program. A fost un pas important pentru noi, o validare care ne oferă încredere și vizibilitate internațională“, adaugă Rareș. Această colaborare cu ESA deschide noi perspective pentru ROSPIN, consolidând poziția României în domeniul cercetării spațiale la nivelul tinerelor generații.
„ROSPIN, un proiect care educă și inspiră“
Deși ROSPIN a reușit să atragă validarea Agenției Spațiale Europene și să formeze o echipă extinsă de voluntari, continuarea și finalizarea proiectului ROSPIN SAT-1 depind în mare măsură de sprijinul financiar. Echipamentele speciale, testele pentru condițiile spațiale și organizarea activităților educaționale implică resurse considerabile. Organizația se află într-o continuă căutare de parteneri și sponsori care să susțină acest vis, astfel încât România să-și consolideze poziția în inovația tehnologică globală.
„A fost un moment important atunci când am reușit să intrăm în programul Agenției Spațiale Europene. Sincer, nu ne-am așteptat să reușim, mai ales că la începutul proiectului ne-am concentrat foarte mult pe partea educațională, iar în mediul academic nu primiserăm neapărat validarea necesară. Mulți erau sceptici, crezând că nu vom reuși să dezvoltăm efectiv un satelit. Însă, odată ce am fost acceptați, totul s-a schimbat – ne-a dat o altă energie și un nou nivel de încredere în ceea ce facem. De asemenea, asta a influențat și campaniile noastre, pentru că validarea de la o instituție de prestigiu ne-a deschis noi oportunități“, își amintește Rareș Bișag despre momentul din 2022, când echipa a fost selecată în programul „European Space Agency's Fly Your Satellite! Design Booster (ESA FYS DB)“.
Descurcăreți cu resurse minime
Însă, când nu ai o sursă stabilă de finanțare, creativitatea și adaptabilitatea devin armele principale care fac diferența între stagnare și progres, iar fiecare resursă trebuie maximizată. Fie că este vorba de gestionarea voluntarilor, de atragerea de parteneriate strategice sau de crearea unor campanii eficiente de promovare, succesul depinde de capacitatea de a se adapta neprevăzutului și de a transforma limitările în puncte-forte. „Am învățat că trebuie să te pricepi la tot câte puțin. Avem acum o echipă de aproximativ 220 de voluntari, iar gestionarea acestui număr de oameni și proiecte implică un efort considerabil. E vorba despre management de proiect, mentorat și încredere. Simplu spus, totul s-a bazat pe ideea că putem reuși împreună, iar, până acum, formula a funcționat. Dar am învățat enorm în ultimul an! Nici nu credeam că vom ajunge să avem discuții legate de comunicare și strategii de promovare, inclusiv cu influenceri. Ne-am dat seama cât de important este să transmitem mesajul corect, să ajungem la cât mai mulți oameni. A fost o lecție pe care am învățat-o în mers, mai ales în timpul pandemiei, când totul a devenit și mai dificil“, povestește Rareș plin de speranță pentru „Weekend Adevărul“.
Laboratorul ROSPIN, un pas mai aproape de orbită
Până să ajungă la punctul în care ROSPIN SAT-1 este pregătit să fie lansat pe orbită, echipa se concentrează pe finalizarea unor experimente esențiale pentru succesul misiunii. Printre acestea se numără testele în condiții de microgravitație, pentru a studia sudarea componentelor electronice direct în spațiu, o tehnologie care ar putea revoluționa construcțiile orbitale în viitor. De asemenea, un colectiv din Cluj dezvoltă un rover pentru competiții internaționale, simulând condiții extreme similare celor întâlnite pe alte corpuri cerești. O parte dintre aceste experimente și teste se fac în propriul laborator al ROSPIN, un loc în care visurile capătă forme materiale, în care speranțele devin din ce în ce mai puternice, în care fiecare reușită, dar și un eșec sunt un pas înainte, un pas mai aproape de orbită.
„Laboratorul nostru a fost gândit pentru a ne permite să lucrăm pe partea de electronică și pe componentele satelitului. Așa cum spuneam, satelitul nu este foarte diferit, ca structură, de un laptop sau un telefon – are, de exemplu, o cameră, o baterie și celule solare. Tocmai de aceea, am creat un spațiu unde să putem lucra direct cu aceste componente, să le testăm și să le asamblăm. În laborator avem echipamente esențiale, cum ar fi stații de lipit, surse de tensiune și alte unelte necesare pentru proiectele noastre. Deși a fost conceput în primul rând pentru dezvoltarea satelitului, îl folosim și pentru alte proiecte tehnice la care lucrăm“, ne explică Rareș după ce ne-a arătat de la distanță spațiul în care se află laboratorul. Astfel de experimente și proiecte se fac în condiții stricte de laborator pentru că, în anumite cazuri, chiar și un firicel de praf poate șterge cu buretele într-o clipită munca din ultimele luni a unei întregi echipe.
Visul care inspiră generații
Într-o țară unde prioritățile sociale sunt adesea îndreptate spre urgențe imediate, echipa de tineri români îndrăznește să viseze mai departe. ROSPIN SAT-1, primul satelit educațional open source din România, nu este doar o misiune tehnologică, ci și un simbol al speranței și educației. Cu scopul de a monitoriza defrișările ilegale din țară, proiectul atrage atenția prin curajul său: dezvoltarea unei tehnologii spațiale în ciuda resurselor limitate. „Este un proiect care poate inspira mulți tineri și companii din România să se implice în dezvoltarea acestui sector. Când spunem că construim un satelit, mulți oameni nu realizează amploarea acestui proiect și ce înseamnă asta pentru România. Este un proiect care nu doar că dezvoltă tehnologie, dar și educă și inspiră“, explică Rareș Bișag, fondator al ROSPIN, pentru „Weekend Adevărul“.
Provocarea invizibilității și lupta pentru finanțare
Deși proiectul are un potențial imens, echipa ROSPIN se confruntă cu o problemă frecvent întâlnită în inițiativele de acest tip: dificultatea de a ajunge la publicul larg. „Am avut multe inițiative și proiecte, dar de multe ori, chiar și când investim mult timp și energie în a le aduce în fața oamenilor, nu obținem întotdeauna rezultatele scontate“, afirmă Rareș. Această provocare reflectă o realitate mai amplă: proiectele științifice rămân adesea doar în laboratoare din cauza lipsei unei strategii eficiente de promovare.
„Dacă nu ieși în lume și nu arăți ce faci, proiectul tău riscă să nu fie cunoscut de nimeni. Am învățat că trebuie să facem mai mult decât să lucrăm izolați, să ne facem vizibili și să comunicăm impactul proiectelor noastre“. De asemenea, proiectele tehnologice din România se confruntă deseori cu dificultăți în atragerea fondurilor și, deși ROSPIN a încercat să colaboreze cu mari companii prezente pe piața din România, competiția pentru finanțare este una acerbă. „Multe ONG-uri concurează pentru fonduri, iar companiile aleg să sprijine cauze sociale mai directe, cum ar fi proiectele din zone defavorizate. Noi venim și spunem: Hei, vrem să facem un satelit, dar în contextul în care gradul de analfabetism funcțional în România este ridicat, prioritățile sociale sunt altele“, explică Rareș Bișag. Cu toate acestea, echipa ROSPIN lucrează cu resurse mici pentru a maximiza impactul asupra tinerilor pregătiți să valorifice această oportunitate. Planurile de viitor includ extinderea programelor educaționale și crearea unor noi inițiative care să atragă mai multe generații către domeniul spațial.
Observăm că mulți dintre tinerii care au această pasiune sunt, de regulă, destul de introvertiți și tind să se izoleze foarte mult. Aici intervenim noi, încercând să le oferim sprijinul necesar pentru a-și dezvolta abilitățile.” - Rareș Bișag, fondator și președinte ROSPIN.
Rareș Bișag subliniază și cât de mult contribuie cercetarea spațială la progresul tehnologic global: „Tehnologia spațială este deja parte din viața noastră de zi cu zi, fără să ne dăm seama. De exemplu, miniaturizarea camerelor de pe telefoanele mobile a fost posibilă datorită cercetărilor din industria spațială. La fel s-a întâmplat și cu celulele solare sau chiar cu mâncarea pentru bebeluși, care își are originea în primele variante de hrană concepută pentru astronauți“. Cu alte cuvinte, cercetarea spațială nu doar că sprijină descoperirile viitoare, ci și transferul tehnologic către alte industrii, iar prin proiectul ROSPIN SAT-1, România poate contribui activ la această revoluție tehnologică globală.
Un apel către viitorii susținători
Întrebat ce pot face cei care doresc să sprijine dezvoltarea spațială în România, Rareș oferă o direcție clară: „În primul rând, este important să studieze și să înțeleagă ce se poate și ce nu se poate face în acest domeniu. De multe ori, tehnologia spațială poate părea intimidantă, iar oamenii preferă să nu se implice tocmai din această cauză“.
Susținerea educației și inovării reprezintă cheia pentru ca proiecte precum ROSPIN SAT-1 să prospere. România are nevoie de sprijin, atât din partea autorităților, cât și a cetățenilor, pentru a-și consolida rolul în domeniul tehnologiei spațiale. Prin această implicare, visul echipei ROSPIN – acela de a duce România mai aproape de stele – poate deveni realitate. „Cu siguranță vom continua pe această direcție și vom crea alți sateliți sau proiecte similare. Totuși, componenta educațională va rămâne esențială pentru noi. Poate, la un moment dat, statul român va veni către noi cu o cerință concretă, cum ar fi monitorizarea gropilor de gunoi ilegale sau alte probleme de interes național. Noi am pornit această organizație ca să oferim ceva înapoi societății și să demonstrăm că putem avea un impact pozitiv, de aceea funcționăm sub forma unui ONG“, conchide Rareș Bișag, unul dintre fondatorii ROSPIN.
Cine dorește să ajute tinerii pasionați din ROSPIN să dezvolte ecosistemul spațial românesc o poate face trimițând textul SATELIT prin SMS la 8864, donând astfel 4 euro lunar. De asemenea, se pot face donații în conturile asociației, disponibile pe site-ul rospin.org, dar și redirecționând 3,5% din impozitul pe venit.
Mentorat și pasiune: un punct de plecare pentru a cunoaște infinitul
Proiectul ROSPIN SAT-1 nu ar fi putut avansa fără sprijinul unei comunități dedicate, formată din peste 220 de voluntari implicați în mai multe orașe din România. Prin evenimente, competiții și colaborări, organizația reușește să conecteze oameni cu aceleași interese și să creeze un spațiu în care tinerii talentați pot să învețe, să se dezvolte și să contribuie la inovație. Această comunitate inspiră și motivează, devenind o adevărată rețea de sprijin pentru viitorii lideri ai tehnologiei spațiale. „Cred că unul dintre cele mai frumoase lucruri este să vezi cum oamenii se descoperă pe ei înșiși prin acest proiect. Am avut elevi care ne-au spus: «Faptul că m-am alăturat echipei voastre m-a ajutat să descopăr o pasiune sau să ajung la facultatea la care am visat». Lucrăm mult cu elevii, încă din clasa a IX-a, iar unii dintre ei au finalizat recent ciclurile de pregătire și acum sunt studenți, unii chiar în străinătate, studiind exact în domeniul în care au lucrat cu noi. Un alt lucru impresionant este faptul că am reușit să formăm o comunitate. Oamenii care se implică în proiectul nostru au aceleași interese, iar asta contează enorm. Avem o rețea extinsă, activă în aproximativ 14 orașe din România. Faptul că putem conecta oameni cu aceleași pasiuni și să îi sprijinim să crească profesional este un lucru de care suntem foarte mândri“, ne povestește Rareș plin de entuziasm și încredere în generațiile tinere.
De asemenea, extinderea rețelei de sprijin pentru tinerii pasionați de domeniul spațial este o prioritate pentru ROSPIN. Prin crearea unor puncte de suport în cât mai multe orașe, echipa își propune să încurajeze colaborarea și să ofere oportunități educaționale celor care doresc să-și dezvolte abilitățile. „Suntem prezenți în multe orașe, dar ceea ce ne dorim este să creăm și mai multe puncte de sprijin pentru tinerii care sunt pasionați de acest domeniu. De exemplu, ne dorim să existe o rețea de suport, unde aceștia să poată discuta, să interacționeze și să găsească oameni cu aceleași interese. Observăm că mulți dintre tinerii care au această pasiune sunt, de regulă, destul de introvertiți și tind să se izoleze foarte mult. Aici intervenim noi, încercând să le oferim sprijinul necesar pentru a-și dezvolta abilitățile“, continuă fondatorul ROSPIN.
Pentru a-i scoate pe tineri din zona lor de confort, ROSPIN organizează diverse evenimente și activități menite să le faciliteze interacțiunea, aceste experiențe practice ajutându-i să își întărească încrederea în ei înșiși, să se integreze mai bine în comunitate și să colaboreze cu alți tineri care le împărtășesc pasiunile. „Facem asta prin organizarea de evenimente, întâlniri și activități care să-i scoată din zona lor de confort. Încercăm să-i ajutăm să cunoască oameni constant și să se expună la diferite experiențe. Acest proces îi ajută să-și construiască încrederea și să se simtă mai confortabil în comunitate. Din când în când primim feedback foarte frumos de la cei care au trecut prin proiectele noastre. De exemplu, cineva ne-a spus: «M-ați ajutat enorm cu ceea ce faceți aici!». Astfel de momente ne confirmă că ceea ce facem are un impact real și valoros“.
„La finalul zilei, cred că este esențial să existe cât mai multe inițiative extracurriculare. Să schimbi întreg sistemul educațional este extrem de dificil, dar tocmai de aceea noi ne poziționăm în afara lui, în zona activităților opționale. Astfel, oferim oportunități pentru cei care vor să participe, fără să simtă presiunea unei obligații“, subliniază Rareș.
Tehnologie sub același cer
Succesul proiectului ROSPIN SAT-1 nu a însemnat doar progres tehnologic și educațional pentru România, ci și o ocazie de a deschide drumuri pentru alte echipe din Europa. „Noi am avut ocazia să ajutăm o echipă de studenți din Cehia. Am intrat într-o relație de mentorat cu ei, le-am oferit sprijin și i-am ghidat, iar ei au reușit să aplice și să intre anul acesta în programul Agenției Spațiale Europene“, povestește Rareș Bișag.
Mentoratul oferit de ROSPIN a accelerat parcursul echipei cehe. „I-am ajutat să grăbească puțin procesul, deoarece aveau nevoie de un punct de plecare. Nu aveau suficientă documentație și nu știau exact cum să aplice pentru astfel de programe, așa că le-am arătat ce am învățat noi pe parcurs. Acum sunt pe drumul lor, și sperăm ca acest proces să continue și să crească mai departe“. Acest transfer de cunoștințe demonstrează că proiectele educaționale pot avea un impact internațional semnificativ, formând o comunitate de tineri inovatori care împărtășesc experiențe și resurse pentru a avansa în domeniul tehnologiilor spațiale.
*