Europa luptă cu scumpirile, România rămâne indiferentă

Statele vecine îngheaţă preţuri, reduc taxe, dau subvenţii, protejează grupurile vulnerabile sau descurajează exporturile de alimente; Bucureştiul nu are nici măcar strategia de

Statele vecine îngheaţă preţuri, reduc taxe, dau subvenţii, protejează grupurile vulnerabile sau descurajează exporturile de alimente; Bucureştiul nu are nici măcar strategia de contracarare a scumpirilor promisă în vară

Guvernele din aproape toate ţările europene, împreună cu furnizorii de produse de bază (mai ales alimente), aplică seturi de măsuri speciale pentru contracararea scumpirilor provocate de secetă. Guvernul de la Bucureşti s-a limitat doar să anunţe - astă-vară - că vom avea "o strategie", la toamnă, prin care se vor institui măsuri fiscale. Toamna a venit, unde e strategia?

Încă din primele luni ale acestei veri, când seceta se întindea peste Europa, analiştii financiari şi specialiştii pieţelor de produse agroalimentare din toate ţările avertizau că vor urma, în toamnă, scumpiri fără precedent la alimentele de bază. Statele europene (din UE sau dinafară) au reacţionat diferit la aceste avertismente şi acum aplică măsuri de contracarare a scumpirilor, pe care altădată le-ar fi considerat extreme sau, cel puţin, populiste.

În Rusia, producătorii s-au înţeles cu Ministerul Agriculturii să îngheţe preţurile la produsele de bază; Bosnia-Herţegovina trece la măsuri de protecţie a grupurilor vulnerabile care ar putea fi afectate de scumpiri; Franţa subvenţionează motorina pentru agricultură; italienii au declanşat "boicotul pastelor", refuzând să mai cumpere macaroanele care se tot scumpesc; în fine, Comisia Europeană va reduce taxele la importurile de cereale dinafara UE.

Lista ar putea continua cu ţările de pe alte continente, agenţiile internaţionale de ştiri relatează cum guvernele din China, Egipt, Iordania, Bangladesh sau Maroc reduc sau desfiinţează diverse taxe care ar putea duce la scumpirea alimentelor, încercând astfel să nu piardă controlul preţurilor. Ce face România??

Ca mai toată Europa, şi România a fost afectată de secetă, dar la noi s-au înregistrat deficite de umiditate nemaiîntâlnite în istoria recentă.

"Măsurile fiscale", dacă ar fi, vor veni prea târziu

După o iarnă caldă, toată primăvara nu plouase, iar vara a venit cu temperaturi de peste 40 de grade. Era mai mult decât evident că vom avea o criză de furaje pentru animale, de cereale, de legume sau fructe; era, deci, evident că alimentele se vor scumpi imparabil, din cauză că producţia naţională nu va face faţă cererii.

Şi totuşi, în acele zile caniculare, când culturile erau arse de secetă, miniştrii români aclamau că eventualele scumpiri "sunt nejustificate", iar mai târziu, presat de întrebările ziariştilor, ministrul agriculturii a dat un răspuns memorabil: "Vom avea o strategie în toamnă, va fi un set de măsuri fiscale pentru a contracara efectele scumpirii alimentelor".

Dincolo de faptul că seceta, scumpirile şi efectele acestora nu se combat printr-o "strategie", iată că a venit toamna şi acum nu o avem nici pe aceea. Iar bulgărele de zăpadă al scumpirilor s-a pornit deja şi va fi foarte greu de oprit, chiar şi cu "măsurile fiscale" promise.

Ca să nu mai vorbim de faptul că, la noi, producătorii aruncă direct în spinarea consumatorilor orice creştere a costurilor proprii de producţie, ceea ce face ca scumpirea produselor finite (în special alimentele) să fie mult mai accelerată, şi în această toamnă, decât în alte ţări europene...

Soluţia BNR: să crească puterea de cumpărare

"Problema cea mare în România este că, la noi, ponderea produselor alimentare în coşul de consum e de peste 39%, adică de trei ori mai mare decât în alte ţări europene, ceea ce conduce la o creştere mai mare a inflaţiei atunci când se scumpesc alimentele.

Trebuie să crească puterea de cumpărare a populaţiei, aşa încât cheltuielile gospodăriilor să nu se mai direcţioneze (doar) către bunurile de strictă necesitate şi, astfel, să se reducă ponderea alimentelor în coşul de consum.

Dar aceasta este o schimbare structurală, care intervine în timp, nu se poate obţine în niciun caz prin măsuri administrative", ne-a declarat, ieri, Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României. El a mai spus că, atunci când preţurile alimentelor cresc, pot fi reduse taxele la importuri, dar, în general, "nu ne putem întoarce la economia reglementată".

>> Trebuie să crească puterea de cumpărare a populaţiei, aşa încât cheltuielile gospodăriilor să nu se mai direcţioneze doar către bunurile de strictă necesitate

Valentin Lazea
economistul-şef al BNR