Economia arde, politica se piaptănă
0Importurile cresc într-un ritm mult mai alert decât exporturile, mărind astfel deficitul balanţei comerciale. De partea cealaltă, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetare -
Importurile cresc într-un ritm mult mai alert decât exporturile, mărind astfel deficitul balanţei comerciale. De partea cealaltă, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetare - deficitul de cont curent - a ajuns la 2,5% din PIB şi se estimează că va spori până la 3% în 2006. Statisticile oficiale arată cum producţia industrială creşte spectaculos, de la lună la lună, însă cifrele de afaceri tot mai mici ale industriaşilor arată că, de fapt, producţia lor se duce mai mult în depozitele de stocuri decât la vânzare. Comercianţii sunt singurii care mai raportează creşteri, însă ceea ce cumpără şi apoi vând ei, mai scump, nu prea mai e marfă românească. Sunt importuri sau, cel mult, produse autohtone obţinute cu materii prime din import. Astă-iarnă cumpăram mănuşi româneşti din piele de oaie crescută în Etiopia; acum, ne luăm cămăşi şi tricouri din bumbac american, cusute în România cu aţă din Germania.La rândul lor, investitorii de pe piaţa de capital îşi pun mâinile-n cap văzând cum rezultatele primelor şase luni ale fondurilor de investiţii sunt negative pe toată linia. Administratorii de fonduri care au investit în acţiuni au portofolii mai subţiri cu peste 11%, faţă de începutul anului, iar cele care şi-au diversificat plasamentele înregistrează pierderi de peste 6%.Uitându-se pe aceste cifre, până şi cei mai optimişti bancheri îşi corectează previziunile: creşterea economică nu va depăşi 5,5%, adică va fi foarte puţin peste anul trecut, când inundaţiile au provocat pierderi grele atât statului, cât şi particularilor. Iar ţinta de inflaţie, fixată de BNR la 6,8% (ultima strigare), va fi ratată, spun bancherii, chiar dacă, "săgeata" preţurilor nu va trece prea departe de cadranul conturat de banca centrală. Ca să ţină sub control creşterea preţurilor, BNR înăspreşte continuu politicile monetare, cu efecte indirecte, dar puternice, asupra economiilor personale ale fiecăruia dintre noi. Cu o putere de cumpărare în cădere liberă, românii dornici de un trai decent sunt împinşi spre credite - fie direct la ghişeul băncii, fie prin magazinele care vând, pe datorie, din ce în ce mai scump. Atât mărfurile din import, cât şi creditele pe care le luăm din bancă pentru a le cumpăra se scumpesc de la lună la lună - de aici începe şi tot aici se închide cercul vicios al inflaţiei.Deficitele cresc, scumpirile nu pot ieşi din cercul vicios doar prin înăsprirea politicilor monetare ale BNR, industriaşii produc pe stoc, piaţa de capital dă rateuri îngrijorătoare şi, în consecinţă, populaţia are o putere de cumpărare tot mai anemică. Cum reacţionează politicienii în faţa acestui tablou? Simplu: nu se mai uită la el. Din discursurile politice lipseau, până nu demult, segmente precum piaţa bursieră, sistemul bancar sau tranzacţiile imobiliare; acum, economia a dispărut cu totul. Ceea ce nu ştiu, însă, aleşii noştri este că, în confruntarea cu problemele concrete ale economiei naţionale, tăcerea nu e deloc de aur.