Cine sunt „golanii” care au scos în stradă peste 10.000 de oameni la protestele din Cluj şi Timişoara
0Peste 10.000 de oameni au protestat, sâmbăta trecută, în Piaţa Victoriei din Timişoara şi în Piaţa Unirii din Cluj, la mitingul pentru democraţie. Bănăţenii şi ardelenii s-au solidarizat, în acest fel, cu românii din diaspora, care nu au putut vota la primul tur al prezidenţialelor, din cauza proastei organizări a Ministerul de Externe.
Ambele mitinguri au fost organizate de toi tineri, unul din Timişoara - Edwin Sebastian Marc - şi altul din Cluj – Andrei Fărcaş, care au reuşit, să strângă mii de oameni pe Facebook, indignaţi de situaţia votului din diaspora, şi să-i scoată în stradă la cele mai mari proteste, din ultima perioadă, organizate în Transilvania şi Banat.
Tânărul din Timişoara, născut în Germania
Edwin Sebastian Marc (20 de ani) s-a născut în Germania, la Ulm - locul de unde au plecat şvabii dunăreni să populeze Banatul, în perioada administraţiei habsburgice, şi face parte dintr-o familie mixă. „Tata este român curat din Transilvania, iar mama o mixtură de etnii - români, germani şi maghiari. Străbunicii mei au fost cumpăraţi de statul german şi s-au stabilit la Ulm. Mama mea a fugit peste graniţă în 1989. Eu m-am născut la Ulm. Am copilărit într-o zonă periurbană, unde saşii şi şvabii din România erau trataţi la fel ca emigranţii polonezi, ruşi sau turci”, îşi începe povestea Edwin Sebastian Marc.
Părinţii lui au decis, însă, să revină în Timişoara, iar Edwin a fost dus la Şcoala Generală nr.16, cu predare în limba română, iar apoi liceul l-a făcut la „William Shakespeare” din oraş. Băiatul a făcut parte din trupa de folklor „Banatter Rosmerein”, unde a cântat la acordeon. „Am fost influenţat de trei culturi. Prima este cea românească, apoi cea germană şi, în final, de cea maghiară. În felul acesta, am putut avea o viziune relativ obiectivă faţă de ce se întâmplă în Transilvania şi Banat”, ne-a mai spus Edwin.
Edwin Sebastian Marc (cel cu steagul - foto:Facebook)
„Se comportă ca un partid comunist”
Tânărul, student la două facultăţi în Timişoara - la Relaţii Internaţionale, secţia Germană, şi la Management, la Facultatea de Economie şi de Administrate a Afacerilor, ambele ale Universităţii de Vest - a fost cel care a reuşit să adune 5.000 de oameni pe Facebook şi să-i scoată pe străzile Timişoarei, la protestul din 8 noiembrie.
Mitingul iniţiat de Edwin a fost unul paşnic, însă, la un moment dat, a apărut un grup de tineri care s-au manifestat mai vocal. Unul dintre ei, supărat că este filmat, a agresat un cameraman, iar apoi a fost săltat de jandarmi. A fost momentul în care o parte din televiziunile de casă ale PSD au titrat: „Violenţă extremă la Timişoara!”. Asta în timp ce, în Piaţa Victoriei din capital Banatului, oamenii cântau şi chiar spuneau „Tatăl nostru” în genunchi!
„Nici nu mă aşteptam să fie altfel. Este absolut normal pentru România şi pentru PSD, care se comportă ca un partid comunist, adică minţind populaţia. Nu mi se pare normal ca o presă liberă nu să îţi dea dreptul la opinie, un drept la replică. Acum aud că organizatorii sunt făcuţi băsişti. Mie nici nu îmi place Băsescu!”, a mai spus timişoreanul.
Steagul mândriei de a fii bănăţeni
La mitingul de la Timişoara, printe steagurile Uniunii Europene, ale României, ale Revoluţiei, şi cel al Transilvaniei istorice, şi un steag verde cu o cruce albă. Este vorba de steagul Banatului care a încins minţile unor lideri PSD, care au urlat, după modelul lui Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu, că Banatul vrea ruperea de România, Edwin Sebastian Marc a explicat:
“Ce am vrut să demonstrăm cu el? Separatism? În nici un caz. Am vrut să ne reprezentăm identitatea de bănăţeni. Ce înseamnă să fii bănăţean? Ei bine, să fii bănăţean înseamnă în primul şi în primul rând să fi acceptat. Banatul este unul din acele teritorii în Europa care a schimbat foarte multe stăpâniri, şi drept consecinţă a suferit multe schimbări şi influenţe. Un lucru e cert: foarte multe culturi au conlocuit în pace în Banat până în zi de azi, şi ura dintre acestea a fost mereu minimă. Banatul, înseamnă un model de deschidere şi acceptanţă nu numai pentru România, dar şi pentru Europa”, a spus Edwin.
Andrei din Cluj: „Toată lumea vorbea, dar…Hai să facem un prim pas”
„Destul ne-a umilit Guvernul Ponta, dar acum românii din diaspora au suferit o umilinţă prea grea, pe care o resimţim şi noi. Până aici! Ne-a ajuns!”. Acesta a fost mesajul postat pe Facebook, care a adunat, sâmbătă, 8 noiembrie, pe străzile din Cluj-Napoca, peste 5.000 de oameni. Iniţiativa a pornit de clujeanul Andrei Fărcaş (23 de ani), absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, în prezent masterand la Central European University, în Budapesta.
Tânărul şi-a făcut lucrarea de licenţă din arheologia medievală şi acum învaţă „Studii Medievale”. „Deşi locuiesc temporar în Budapesta, sunt în permenenţă în contact cu ceea ce se întâmplă în ţară şi în Cluj”, a precizat Andrei. Băiatul este fiul unui inginer de sunet de la Radio Cluj, care este foarte mândru de iniţiativa lui Andrei.
Andrei Farcaş (cel care aprinde lampionul), în centrul Clujului FOTO: Facebook
2.500 de oameni adunaţi în două ore
„În ziua primului tur de scrutiny pentru prezidenţiale, în 2 noiembrie, navigam pe internetnet şi urmăream tot ce se întâmpla în România şi în diaposra cu votul. Internetul începea să vuiască şi toată lumea era revoltată că peste hotare românii stăteau la cozi foarte mari la ambasade şi consulate, neputând să voteze. Spre seară, după închiderea urnelor, am primit un link să fiu acceptat pe o pagina de Facebook. Pe aceapagină, toată lumea vorbea despre organizarea unui protest în legătură cu modul în care s-a votat în diaspora. Toată lumea vorbea, dar nimeni nu venea cu nimic concret. Atunci, am discutat cu prieten din Timişoara şi am zis: «Hai să facem primul pas, să realizăm pagini de Facebook cu evenimentul de protest». Eu am făcut la Cluj, iar el la Timişoara”, povesteşte clujeanul.
În primelele două ore, 2.500 de persoane şi-au anunţat prezenţa la eveniment pe pagina de Facebook - „Protest împotriva lui Ponta la Cluj!”, iar până în ziua manifestării, pe 8 noiembrie, numărul a ajuns la 10.500 de oameni care promiteau să iasă în stradă. Şi pentru că protestul se prefigure a fi unul de amploare, Andrei a cerut ajutor, tot pe pagina de Facebook a evenimentului, pentru organizare. I s-au alăturat imediat alţi cinci tineri: Denise Pascalau, Csilla Kovacs, Alexandra Pintea, Ionuţ Deneş şi Tudor Turdean, specialişti în PR, asistenţă juridică sau voluntariat.
„Noi nu suntem afiliaţi politic”
„Cine suntem? Cel mai probabil Ei ne vor numi golani…Dar suntem «doar o mână» de tineri adunaţi spontan, fără culoare politică, pentru care părinţii noştri şi-au vărsat sângele sau şi-au dat viaţa în ’89”, scria pe pagina de Facebook a evenimentului organizat sâmbătă la Cluj, cu câteva ore înainte de începere. Organizatorii au estimat corect atacurile la care urmau să fie sus-puşi. La Cluj, a apărut chiar şi un filmuleţ regizat în aşa fel încât să pară că un tânăr era plătit ca să participe la manifestări, video care, între timp, a fost şters de pe internet.
„S-a văzut că s-au speriat puţin de amploare protestelor şi au încercat să le reducă aducând tot felul de acuzaţii. Am fost dezamăgiţi şi dezgustaţi de aceste acuze. Eu nu sunt afiliat politic, n-am înclinaţie spre un anumit partid. Le-am precizat de mai multe ori participanţilor că nu dorim ca manifestarea să fie politizată şi să nu vină cu sloganuri sau cu panouri electorale. Noi nu suntem afiliaţi politic şi nu vrem să facem campanie electorală, vrem să se repare anumite probleme care au apărut la votul din diaspora”, a precizat Fărcaş (foto: Facebook).
El a admis că au fost prezenţi la protest şi membri ai partidelor cu mesaj electoral: „E foarte greu să controlezi tot ce se întâmplă la o astfel de mulţime. Din ce am văzut eu, cam 10% din participanţi au fost membri de partid. Sunt şi ei cetăţeni, nu puteam să le interzicem să vină”.
„Nu am nicio legătură cu Guvernul maghiar, s-a vehiulat asta despre mine, după protestul de sâmbătă. Învăţ la o universitate privată din Budapesta, unde cursurile se fac în limba engleză. Eu sunt român. Tatăl meu este român, iar mama a avut părinţi maghiari, dar la recensământ s-a declarat româncă. Acasă, vorbim româneşte“, spune Andrei Fărcaş, iniţiatorul protestului de la Cluj.
Mai puteţi citi: