Bugetarii, privilegiaţi în vremuri de criză

Protecţia sindicatelor puternice şi ezitările autorităţilor au transferat criza, în proporţie covârşitoare, pe umerii sectorului privat. Din cei aproximativ 625.000 de şomeri înregistraţi la sfârşitul lunii septembrie, peste 500.000 proveneau din sectorul privat.

Citiţi şi:

• Bugetarii negociază cu şefii câte zile de concediu fără plată îşi iau
• Bugetarii care cumulează pensie-salariu puşi să aleagă, în decembrie, la ce renunţă
• Bugetarii vor avea concediu forţat doar 8 zile
• Bugetarii iau al 13-lea salariu
• Galaţi: Bugetarii vor fi aruncaţi în boală din cauza concediului forţat

În timp ce autorităţile vorbesc doar despre reducerea aparatului bugetar de mai bine de zece luni, în sectorul privat disponibilizările au loc zilnic. Singurele forme de protest permise la privat sunt câteva bombăneli în colţul gurii, în timp ce sindicatele ce reprezintă sectorul public sar ca arse doar la auzul zvonului de disponibilizări bugetare.

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă(ANOFM), dintr-un total de 625.140 de şomeri înregistraţi la sfârşitul lunii septembrie, 500.625 proveneau din sectorul privat. Din aceştia, peste 283.000 erau şomeri neindemnizaţi. Pe de altă parte, spaima anului în sectorul public – nematerializată încă – o reprezintă disponibilizarea a 9.000 de bugetari din agenţiile guvernamentale.

Reducere simulată

Deşi asumată în Programul Economic convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), reducerea cheltuielilor de personal angajat la stat nu a avut loc. Sec, în cifre, performanţa autorităţilor în primele nouă luni ale anului de criză 2009 se traduce într-o creştere a cheltuielilor curente cu 9,4% peste nivelul din 2008 – an de boom economic.

Astfel, deşi veniturile au scăzut cu peste opt miliarde de lei faţă de primele nouă luni ale anului trecut, cheltuielile nu s-au redus deloc, ba au sporit cu aproape zece miliarde de lei. Cheltuielile cu pensiile şi salariile bugetarilor au crescut cu 9,2%, reprezentând peste 25,4% din totalul cheltuielilor bugetare.

Ca o comparaţie, cheltuielile de investiţii – mândria autorităţilor – au scăzut cu 4,9% faţă de primele nouă luni ale anului trecut şi au reprezentat doar 10,4% din totalul cheltuielilor. Oricum am lua-o, statul a investit de două ori mai mult în salariaţii proprii decât în proiecte de infrastructură.

Potrivit proiectului de buget pe 2010, bugetarii îşi vor primi şi cel de-al 13-lea salariu, care în sectorul privat sună, în an de criză, a glumă proastă. Mai mult, cheltuielile cu asistenţa socială au reprezentat peste o treime din totalul cheltuielilor bugetare, adică peste 47 de miliarde de lei. Cifra nu este surprinzătoare, de vreme ce în România se acordă peste 200 de tipuri de ajutoare sociale.

Creşte numărul insolvenţelor

Aproximativ 23.000 de firme vor intra în insolvenţă în acest an, cu 58,6% mai multe decât în anul 2008, potrivit BCR. La sfârşitul lunii septembrie, numărul insolvenţelor se ridica la 15.300.

Potrivit directorului executiv al departamentului Corporate Finance&Investment Banking BCR, Dan Weiler, numărul cazurilor de insolvenţă la finele lui septembrie ar fi fost mai mare dacă nu s-ar fi produs greva judecătorilor. Din cele 15.300 de firme doar 2,5% - adică 400 de companii - au intrat în reorganizare sau restructurare. Dacă ar funcţiona după principiile sectorului privat, statul român ar fi de mult în insolvenţă.

Dar spre deosebire de companii, care au un acces tot mai limitat la creditare din partea băncilor, statul se împrumută din toate sursele posibile: FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, bănci comerciale interne sau piaţă de capital. Ministerul de Finanţe a împrumutat până acum de la bănci peste 54 de miliarde de lei. Iar banii nu au finanţat investiţii, ci salarii şi pensii.

Un model opus din sectorul privat poate fi cea mai mare companie românească şi poate cel mai mare contribuabil la bugetul de stat - Petrom. Compania şi-a redus numărul de angajaţi în acest an cu aproximativ 15%, adică peste 5.000 de salariaţi, cei mai mulţi dintre aceştia fiind disponibilizaţi.

În acelaşi timp, Petrom a obţinut în al treilea trimestru al acestui an un profit net de 615 milioane de lei (143 de milioane de euro), în scădere cu doar 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De altfel, compania a înregistrat creşteri pe toate liniile de business în al treilea trimestru al anului comparativ cu trimestrul doi.