România nu a luat niciun euro din banii pentru prevenirea inundaţiilor

La doi ani şi jumătate după aderarea la Uniunea Europeană, ţara noastră nu a depus niciun proiect pentru accesarea fondurilor structurale pentru protecţia împotriva inundaţiilor şi pentru stoparea eroziunii costiere pe litoralul românesc al Mării Negre.Patru aplicaţii de finanţare sunt în pregătire de ani de zile. Depunerea lor depinde de finalizarea strategiei naţionale privind riscul la inundaţii.

Prin Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu, România poate să acceseze, în perioada 2007-2013, 5,5 miliarde de euro, din care 4,5 miliarde reprezintă fonduri europene, iar restul de 1 miliard constituie cofinanţarea naţională obligatorie.

Perioada depunerii proiectelor pentru accesarea banilor europeni destinaţi protecţiei mediului este 2007-2013, iar termenul-limită pentru finalizarea investiţiilor este anul 2015.

„Apele Române“, unicul beneficiar

POS Mediu este structurat pe cinci domenii de intervenţie, pentru fiecare dintre ele existând o alocare financiară negociată cu oficialii Uniunii Europene în perioada preaderării României.

Unul dintre aceste domenii vizează lucrări pentru prevenirea inun­daţiilor şi pentru stoparea eroziunii costiere, ce pot beneficia de finanţare prin POS Mediu, mai exact Axa 5 – „Protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere“.

Instituţia care trebuie să depună proiectele pentru acest domeniu este Administraţia Naţională Apele Române, singurul beneficiar al Axei 5 din POS Mediu.

Nicio schimbare faţă de anul trecut

După doi ani şi jumătate de la aderarea României la Uniunea Europeană şi, implicit, de la data de când se puteau trimite proiecte pentru accesarea fondurilor structurale, situaţia se prezintă la fel: niciun proiect depus.

Anul trecut, directorul de la acea vreme al Autorităţii de Management pentru POS Mediu, Liliana Chirilă, declara că „este puţin întârziat acest domeniu, pentru că acum se finalizează o strategie de prevenire a riscului la inundaţii, după care se stabileşte planul de implementare în baza căruia se vor elabora proiectele“.

Fostul director al ANAR, Marius Postelnicescu, vorbea, tot anul trecut, despre „113 proiecte pentru prevenirea inunda­ţiilor, ce vor fi finanţate prin Axa 5 a POS Mediu“.

Din mai, în septembrie

Refacerea infrastructurii pentru a putea rezista dezastrelor naturale ar putea dura 20 de ani  Foto: Adevărul

Cel care i-a urmat la şefia ANAR, Vasile Pintilie, actualul director general, anunţa, în primele luni ale anului 2009, că „primele aplicaţii de finanţare pe Axa 5 vor fi trimise până la sfârşitul lunii mai“.

La două luni după termenul anunţat de directorul ANAR, stadiul proiectelor este acelaşi. „Pregătirea proiectelor pentru protecţia împotriva inundaţiilor înregistrează o relativă întârziere faţă de celelalte axe prioritare, motivat de necesitatea de actualizare a strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii“, au declarat, pentru „Adevărul“, reprezentanţii Autorităţii de Management pentru POS Mediu.

Întrebaţi de situaţia proiectelor pe care trebuie să le depună, cei de la Apele Române avansează un nou termen. „După finalizarea analizelor de impact de mediu la lucrările hidrotehnice, estimăm ca la începutul lui septembrie să fie transmise toate aplicaţiile, iar cel târziu la începutul lui octombrie să înceapă efectiv implementarea lor“, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Tănase.

Lucrările pentru plaje, în 2009 sau în 2010

În ceea ce priveşte reabilitarea zonei costiere a Mării Negre, cei de la ANAR spun că „sunt elaborate deja master-planurile şi studiile de fezabilitate, iar până la sfârşitul acestui an va fi trimisă deja aplicaţia pentru accesarea fondurilor europene“. Cei de la Autoritatea de Management sunt mai „indulgenţi“ şi estimează că „aplicaţia de finanţare pentru pregătirea primului proiect de investiţii va fi transmisă în cursul  anului 2010“.

39% din banii pentru Mediu, accesaţi

România a înregistrat cel mai mare grad de absorbţie a fondurilor europene pe domeniul de intervenţie Mediu. Cele mai mari sume sunt destinate proiectelor de infrastructură de apă şi canalizare.

Vulnerabili în faţa dezastrelor

Strategia Naţiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor plasează România printre statele cu risc foarte ridicat din perspectiva dezastrelor naturale. Alături de ţara noastră, în aceeaşi situaţie, ONU plasează Afganistan, Guatemala, Iran, Pakistan, Peru, Filipine şi Uzbekistan.

În acelaşi timp, un raport al Băncii Mondiale arată că ţările din sud-estul Europei, inclusiv România, nu sunt pregătite să facă faţă fenomenelor meteorologice extreme cu care se vor confrunta tot mai des. Modernizarea infrastructurii din ţara noastră ar putea dura două decenii pentru a rezista schimbărilor bruşte de temperatură, furtunilor şi inundaţiilor, conform documentului Băncii Mondiale.