Implanturile zigomatice, o nouă şansă pentru persoanele care şi-au pierdut în totalitate dantura

Statisticile spun că 95% din populaţia lumii este afectată de caria dentară. Deşi de cele mai multe ori o neglijăm, această afecţiune poate provoca repecusiuni dintre cele mai grave, existând cazuri în care pacienţii au ajuns, încet, dar sigur, să nu mai aibă niciun dinte.

Caria dentară este o problemă care, deşi poate fi detectată din timp, este frecvent neglijată.

Mergând din timp si regulat la medicul dentist afli care sunt problemele dentare şi le poţi rezolva într-o fază incipientă, la modul minim-invaziv sau chiar non-invaziv.

De aici apare şi mitul fricii de stomatolog generat de durere, deoarece pacienţii amână decizia de a-şi trata dinţii şi ajung la situaţii complicate, atunci când anestezicele uzuale nu-şi mai dovedesc eficienţa maximă.

Astfel, în stomatologie, a preveni eficient şi cu costuri reduse în timp înseamnă a vizita medicul dentist de două ori pe an, iar dacă sunteţi fumători este recomandat să se facă un control stomatologic  o dată la trei luni, după cum ne sfătuieşte Dr. Taner Chemal, specialist în implantologie dentară.

De la carie la adiţii de os sau alte intervenţii complexe

„Caria se grefează pe o demineralizare a smalţului produsa de acizii bacteriilor din placa microbiană ce aderă pe dinte sub formă de mâzgă lipicioasă.

În momentul în care aceasta evoluează în lipsa tratamentului, trece din smalţ  în dentină, după care ajunge la camera pulpară, cunoscută popular sub denumirea de nerv. Aici, în camera pulpară găsim  vene, artere şi nervul propriu-zis.

În momentul în care este „atinsă” camera pulpară cu microbii proveniţi din carie apare infecţia, iar aceasta coboară pe canal şi se duce spre vârful rădăcinii formând un abces la acest nivel“, explică Dr. Chemal.

Deja medicul dentist are şanse mai mici, în acest stadiu, pentru a rezolva problema şi de a salva dintele. Deseori pacientul înghite „după ureche” antibiotice şi analgezice, dispare durerea, iar problema este uitată şi abandonată, complicându-se în forma cronică, fără durere. Astfel, infecţia distruge şi o mare parte din osul maxilar care înconjoară dintele. Într-un final se ajunge deseori la extracţia dintelui, completează medicul.

Un alt aspect important de care pacientul trebuie să fie conştient este că odată durerea uitată nu trebuie să neglijeze să meargă în continuare la medicul dentist. În caz contrar, există un risc crescut de apariţie a complicaţiilor.

„După ce pacientul a pierdut un dinte, indiferent de cauze, este important să îl înlocuiască în cel mai scurt timp. În caz contrar, fără stimuli locali osul se va topi şi va apărea resorbţia osoasă, iar atunci când pacientul îşi va dori cu adevărat un implant, acesta nu va putea fi introdus, deoarece nu va mai exista os în care să se poată susţine. Deja, în acest moment complicaţiile sunt mari, în special în ceea ce priveşte durata tratamentului şi costurile aferente acestuia. Pacientul a complicat inutil situaţia, deoarece în acest stadiu osul trebuie refăcut înainte de implant prin tratament de adiţie osoasă. ”, ne-a declarat Dr. Chemal Taner.

Implanturi speciale montate în oasele pomeţilor

QuadZygoma şi SixZygoma sunt intervenţii chirurgicale dentare de înaltă complexitate, care implică inserarea simultană a 4 sau 6 implanturi speciale, numite zigomatice, fiind realizate interdisciplinar numai de echipe de specialişti ultraspecializate şi dotate cu înaltă tehnologie

Aceste tehnici si implanturi speciale reprezintă ultima soluţie pentru cei care suferă de atrofii avansate ale oaselor maxilare şi totuşi îşi doresc o dantură fixă, de multe ori imediat după operaţie, pentru toţi pacienţii care au uitat ce înseamnă să mânânce normal, să zâmbească fară a se frustra, să îşi dezvolte viaţa socială fără a fi stresaţi că proteza dentară le joacă feste.

De altfel, pacienţii care au apelat la această intervenţie nu mai puteau folosi nici proteza dentară, deoarece pe lângă faptul că nu mai exista absolut niciun dinte, oasele peste care s-ar fi putut monta proteza erau foarte atrofiate, implanturile convenţionale fiind excluse în aceste cazuri.

În situaţiile de atrofie severă, din oasele maxilare nu mai rămâne aproape nimic

Fără o fundaţie osoasă corespunzătoare, implanturile convenţionale nu pot fi inserate. Clasic, în aceste situaţii, pacienţii erau supuşi la intervenţii foarte invazive şi riscante, cu un grad ridicat de complicaţii atât intra cât şi mai ales postoperator: se recoltau blocuri de os din şold (creasta iliacă), din picioare, coaste sau chiar craniu, iar aceste erau transplantate în gură.

După această intervenţie chirurgicală de amploare pacientul era nevoit să aştepte circa 1-2 ani până când în situaţia fericită blocurile osoase transplantate reuşeau şi se prindeau. Apoi se inserau implanturile convenţionale şi după alte 6 luni se realizau lucrările dentare. Chin, aşteptare, riscuri, costuri ridicate şi în situaţia fericită, poate dinţi după circa 2-3 ani...

De ce se ajunge la o astfel de intervenţie

Aceste implanturi zigomatice sunt denumite şi „last resort”. Ultima soluţie!

Atunci când osul se topeşte atât de mult încât nu mai există posibilitatea de inserare a unui implant convenţional, clasic, trebuie refăcut osul. Respectiv, se recoltează blocuri osoase din şold, coaste sau picioare care se transplatează în gură şi se aşteaptă aproximativ doi ani. Rata de succes este, din păcate foarte mică, iar pacientul suferă destul de multe traume şi pierde mult timp, calitatea vieţii fiindu-i serios afectată.

Şi aici intervine necesitatea acestor implanturi zigomatice, care sunt ancorate sus, în oasele pomeţilor, acolo unde, indiferent de gravitatea resorbtiei oaselor maxilare, oasele zigomatice îşi păstrează atât volumul, cât şi densitatea.

Pacientul este scutit de chinuri şi după o singură operaţie beneficiază de o dantură fixă. Poate zâmbi si mânca multe din alimentele preferate. Se poate bucura de viaţă.

Cât costă implanturile zigomatice

QuadZygoma şi SixZygoma sunt unele dintre cele mai complexe şi scumpe intervenţii chirugicale de implantologie dentară, iar preţul lor crescut are mai multe justificări.

Accesul la oasele zigomatice (ale pomeţilor) este unul dificil, cu multe formaţiuni anatomice pe traiect (sinusuri, orbita ochiului, spatiul infratemporal, vene, artere, nervi, etc), ceea ce implică echipa de specialişti formată din chirurgi în maxilo-facială care să creeze accesul dorit, implantologi şi proteticieni care să planifice digital şi să insere precis, sub ochi, implanturile zigomatice, anestezist care să monitorizeze eficient pacientul sub anestezie generală timp de mai multe ore.

Apoi, operaţia se efectuează într-un bloc operator cu absolut toate dotările necesare, implanturile sunt unice, iar monitorizarea pre, intra şi postoperatorie este specială. De asemenea, pregătirea medicală pentru aborda o astfel de operaţie implică experienţă, ani de studiu şi specializare în cele mai prestigioase centre şi institute de profil din lume.