Două tulpini de HPV sunt responsabile de 70% din cancerele cervicale. Când trebuie să mergi neapărat la medic
0Ultima săptămână din ianuarie este dedicată conştientizării opiniei publice asupra pericolului reprezentat de cancerul de col uterin. Din cele 150 de tulpini de HPV, şapte sunt considerate generatoare de cancere cervicale.
În fiecare an, în România, circa 4.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, din care jumătate îşi pierd viaţa. Cancerul de col uterin apare atunci când celulele cervicale se multiplică necontrolat. Spre deosebire de alte tipuri de cancere, cancerul de col uterin se dezvoltă lent, trecând prin faza precanceroasă, astfel că orice femeie care obişnuieşte să meargă anual la controlul ginecologic are toate şansele să-l depisteze din timp. Iar odată diagnosticate în fază incipientă leziunile colului se pot vindeca.
Cele mai multe cazuri de cancer de col uterin sunt produse de anumite tipuri de Human Papilloma Virus (HPV). „Virusul HPV se transmite pe cale sexuală astfel că fiecare femeie trebuie să-şi facă analizele medicale la un an de la debutul vieţii sexuale“, ne sfătuieşte dr. Ancuţa Sultan, medic specialist în obstetrică-ginecologie la Spitalul Sanador din Bucureşti.
Testul Babeş-Papanicolau depistează celulele displazice
De aproape 100 ani, prof. dr. Aurel Babeş a descris testul care rămâne şi astăzi standardul de aur în screeningul cancerului de col uterin – testul Babeş-Papanicolau, completează medicul. Acest test identifică modificări celulare anormale la nivelul colului uterin, cauzate de infecţia cu HPV şi ajută la identifcarea timpurie a unor eventuale leziuni.
„Astăzi, panelul diagnostic s-a îmbogăţit şi cu testul de genotipare HPV. Genotiparea HPV determină prezenţa virusului la nivel cervical, iar citologia Babeş-Papanicolau depistează modificările celulare induse de acesta. Colposcopia care completează diagnosticul, vizualizează efectiv modificările ţesutului cervical şi extensia acestora. Toate femeile active sexual trebuie să intre într-un program de screening şi să efectueze anual testul Babeş-Papanicolau, în cadrul controlului ginecologic de rutină“.
„În ultimii ani, au apărut noi metode de diagnostic dintre care cele mai importante sunt testele imunohistochimice, markerii genetici şi moleculari, posibilitatea predicţiei evoluţiei procesului de oncogeneză. Toate aceste metode fac posibil diagnosticul în stadii incipiente şi tratamentul cât mai conservator“, adaugă specialistul.
Tulpini HPV cu risc crescut de cancer
Sunt peste 150 de tulpini HPV. „Din această familie foarte numeroasă de virusuri, care conţine atât tulpini cu risc crescut, cât şi tulpini cu risc scăzut, cele considerate a participa cel mai frecvent în geneza cancerului de col uterin sunt: 16, 18, 31, 33, 45, 52 şi 58. Tulpinile 16 şi 18 sunt responsabile de aproximativ 70% din cancerele de col uterin. Din cadrul tulpinilor cu risc scăzut, tulpinile 6, 8 şi 11 determină 90% din verucile - negii- genitali“.
Debutul precoce al vieţii sexuale, factor de risc
Cancerul de col uterin este determinat de infecţia cu una sau mai multe tulpini HPV. „Există o serie de factori de risc care cresc riscul apariţiei acestui tip de cancer, cum ar fi: debutul vieţii sexuale la vârste foarte tinere şi parteneri multipli, fumatul, obezitatea, sistemul imun deficitar, infecţia HIV, antecedente sau istoric curent al infecţiei Chlamydia, folosirea pe termen lung a contraceptivelor, istoric familiai de cancer de col uterin etc. Femeile din această categorie trebuie să reducă pe cât posibil factorii de risc şi să beneficieze de un screening corect şi efectuat la timp al cancerului de col uterin“.
Simptome ale cancerului de col uterin
În faze incipiente cancerul de col uterin nu are simptome. Un cancer avansat poate cauza sângerări după actul sexual, sângerări între ciclurile menstruale sau scurgeri vaginale anormale.
Aşadar, mergi neapărat la medic dacă nu ai făcut niciun consult ginecologic în ultimul an şi nici un teste Babeş-Papanicolau în ultimii 3 ani; dacă observi orice scurgere anormală vaginală, după contact sexual sau după menopauză sau dacă simţi orice disconfort al aparatului gental care persistă mai mult de două săptămâni.