Cum trataţi infertilitatea

Există cupluri pentru care dorinţa de a deveni părinţi se transformă într-o frustrare. Urmărirea lunară a ovulaţiei, anii întregi de tratamente, încercările eşuate de inseminări artificiale sau de fertilizări in vitro sunt preţul plătit pentru un copil.

Printre cauzele infertilităţii feminine se numără următoarele probleme:

1.Sindromul ovarelor polichistice, boală endocrină, manifestată prin dereglări hormonale ce afectează ovulaţia

2.Efectele secundare ale unor medica­mente

3.Alte probleme de natură endocrină: hiperprolactinemia (secreţie anormală a prolactinei, hormon secretat de hipofiză), deficitul de fază luteală (disfuncţie a secreţiei de progesteron), sindromul de folicul luteinizat nerupt (ovulul nu se eliberează dacă nu se rupe foliculul)

Gonoreea şi Chlamydia, posibile cauze

Infertilitatea de origine tubară (sunt afectate trompele uterine), care reprezintă aproape 40% din cauzele de infertilitate, este indusă de:

1.Boala inflamatorie pelvină (BIP), o inflamaţie a organelor din pelvis, cauzată de cele mai multe ori de boli cu transmitere sexuală, printre care gonoreea şi Chlamydia, sau de vaginita bacteriana

2.Endometrioza, dezvoltarea ţesutului endometrial în afara cavităţii uterine, scade şansele unei sarcini

3.Unele intervenţii chi­rurgicale din zona pel­visului

Disfuncţiile erectile ameninţă sterilitatea

Testarea iniţială a bărbatului scuteşte partenera de unele investigaţii laborioase. Bolile cu transmitere sexuală, ejacularea precoce şi disfuncţia erectilă (impotenţa), ejacularea retrogradă, varicocelul (dilataţia venelor din interiorul scrotului), obstrucţiile la nivelul testiculelor, unele boli autoimune, expunerea la unele pesticide, anumite medicamente şi dereglările hormonale pot afecta fertilitatea masculină. 

Analizele necesare

În primă fază, se realizează un examen fizic pentru ambii parteneri. În cazul femeii este necesară o examinare pelvină, un test Papanicolau şi o ecografie. Sunt indicate analize de sânge, de urină, precum şi unele dozări hormonale: FSH (hormon de stimulare foliculară), LH (hormon luteinizant), prolactina, T3 şi T4 (hormoni tiroidieni), TSH (hormon de stimulare tiroidiană) şi progesteron. Pentru bărbat, se indică spermograma, care analizează aspectul, volumul, numărul şi mobilitatea spermatozoizilor.  Dacă nu se depistează posibile cauze ale infertilităţii, se recurge la examinări mai complexe.

1.Histerosalpingograma este o radiografie a uterului şi a trompelor uterine care evidenţiază problemele care împiedică fecundarea.

2.Laparoscopia constă într-o incizie la nivelul abdomenului, prin care, cu ajutorul unei sonde, se investighează uterul, ovarele şi trompele uterine. Astfel, se pot depista unele chisturi, infecţii, fibroame uterine sau o eventuală endometrioză.

3.Biopsia endometrială analizează uterul şi endometrul, pentru a constata dacă acesta cunoaşte modificări în timpul ciclului menstrual.

4.Sonohisterograma este un examen cu ultrasunete, care investighează organele reproducătoare feminine.

5.Histeroscopia analizează cavitatea uterină cu ajutorul unui histeroscop, pentru depistarea unor eventuale probleme, precum fibroame, noduli sau polipi.

6.Testul genetic, realizat de ambii parteneri, poate depista anomalii cromozomiale, care reprezintă o altă cauză a infertilităţii.

Fertilitatea scade după 35 de ani

Dacă o sarcină nu survine în decursul unui an de contacte intime neprotejate, există semne de întrebare legate de fertilitate. După vârsta de 35 de ani, se reduc drastic şansele unei sarcini. Mai mult, odată cu vârsta îmbătrânesc şi ovulele. Un recent studiu francez a evidenţiat faptul că şi fertilitatea bărbaţilor scade după 35 de ani, când se constată o diminuare a calităţii şi a mobilităţii spermatozoizilor.

De aceea, la cuplurile de peste 35 de ani, investigaţiile medicale sunt recomandate după şase luni de încercări nereuşite.  Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 16 la sută din perechile apte de a concepe se confruntă cu probleme de fertilitate, care îi afectează în egală măsură pe bărbaţi şi pe femei.

Antidepresivele afectează sperma

Tratamentul cu paroxetină, substanţă prezentă în unele medicamente indicate în tratarea depresiei, creşte fragmentarea ADN-ului din spermă, având un efect negativ asupra fertilităţii masculine, subliniază un studiu recent realizat de Asociaţia Americană pentru Medicina Sistemului Reproductiv. De asemenea, paroxetina este legată şi de unele disfuncţii sexuale masculine. Fragmentarea ADN-ului spermei poate duce şi la eşecul inseminării artificiale.

Calculează-ţi perioada fertilă!

Aproape jumătate din cazurile de infertilitate sunt asociate cu problemele de ovulaţie. Aşadar, înainte de a merge la un specialist, învaţă să îţi urmăreşti singură perioada fertilă. În mod normal, la un ciclu menstrual de 28 de zile, ovulaţia se produce în ziua a 14-a după începutul menstrei, iar pentru unul de 35 de zile, cel mai bun moment de instalare a unei sarcini este a 21-a zi.

De un real folos este şi luarea temperaturii bazale, de preferat cu un termometru digital, în fiecare dimineaţă, înainte de a te da jos din pat. În momentul ovu­laţiei, temperatura bazală creşte uşor, cu 0,3 – 0,5 grade Celsius şi se menţine astfel până la următoarea menstră. O sarcină nu se poate instala în cazul unui ciclu anovulatoriu (fără ovulaţie). Ovulaţia se poate detecta şi prin teste hormonale şi prin ecografii.

Specialistul nostru

Daniel Tutunaru, medic primar obstetrică-ginecologie Spitalul de Urgenţă Elias

Amânarea deciziei de a deveni părinte influenţează fertilitatea, în cazul femeii crescând probabilitatea de a acumula unele infecţii sau inflamaţii la nivelul organelor reproductive. Cele mai întâlnite cauze ale infertilităţii feminine sunt de ordin hormonal (absenţa ovulaţiei), mecanic (trompe afectate, aderenţe la nivelul cavităţii peritoneale), anatomic (malformaţii uterine, fibroame), imunologic şi genetic. În investigarea medicală a infertilităţii, un prim pas este monitorizarea ecografică a ovulaţiei.

Dacă se constată o absenţă a ovulaţiei, se impun analize endocrinologice. În cazul partenerului, este important ca spermograma să fie realizată de un biolog expert în fertilitate masculină. O altă etapă este investigarea factorului peritoneal prin laparoscopie şi histeroscopie.

Ce metode de tratament există

Încercările eşuate de a deveni părinţi vă vor aduce, în cele din urmă, la medic. Numai el poate constata, pe baza analizelor amănunţite, ce opţiuni de tratament există. În funcţie de cauza infertilităţii, se recomandă tratamentul hormonal (medicamentos), cel chirurgical sau tehnicile de reproducere asistată. Alte variante la care pot apela cuplurile infertile sunt donarea de ovule şi donarea de spermă.

Inseminarea  artificială, mai eficientă cu stimulare ovariană

Tehnică indicată mai ales în cazul infertilităţii bărbaţilor, inseminarea artificială se realizează în perioada de ovulaţie şi poate fi indusă sau nu cu ajutorul medicamentelor. Metoda presupune introducerea spermei în uter cu ajutorul unui cateter. Potrivit mai multor studii, rata de succes a acestei tehnci este mai mare dacă se realizează concomitent cu stimularea ovariană. Inseminarea poate fi de mai multe tipuri: intravaginală, intracervicală, intrauterină sau intratubară.

FIV şi bolile genetice

O manevră cu mai multe şanse de reuşită este fertilizarea in vitro (FIV). Aceasta  permite analizarea embrionilor înaintea implantării în uter. Metoda este folosită pentru detectarea unor eventuale anomalii cromozomiale ale embrionului, cum ar fi sindromul Down şi alte boli genetice. Metoda presupune fecundarea ovulului în afara organismului.

O variantă cu şanse aproape duble de reuşită faţă de fertilizarea in vitro clasică, conform specialiştilor de la Oxford Fertility Unit, este maturaţia in vitro. În cadrul acestei tehnici, ovulele sunt recoltate înainte de maturizare. Acestea sunt maturate în condiţii de laborator, iar, după fertilizarea cu spermatozoizi, sunt reimplantate în uter. În maturaţia in vitro, medicii nu recurg la tratamentul medicamentos puternic de stimulare ovariană.

Vitamina D ajută fertilitatea

Vitamina D este foarte utilă femeilor cu probleme de ovulaţie, arată un studiu realizat recent la Yale University School of Medicine. La studiu au participat 67 de femei diagnosticate cu sindromul ovarelor polichistice, precum şi cu probleme de ovulaţie. 66 la sută din ele aveau un nivel scăzut de vitamina D, iar 27 la sută prezentau deficienţe grave. Cercetătorii au mai subliniat şi că vitamina D ajută la reglarea menstruaţiei. De asemenea, şi fierul este important în concepere.

Obezitatea pune în pericol sarcina

Femeile supraponderale riscă să nu poată duce o sarcină la termen, spre deosebire de cele cu greutate normală, arată un studiu recent realizat la Universitatea de Medicină Stanford din California. Mai mult, greutatea excesivă poate avea un impact negativ şi asupra fertilităţii.

Oamenii de ştiinţă americani evidenţiază faptul că pierderea sarcinii, în cazul femeilor cu probleme de greutate, este cauzată de dereglările hormonale din organism. Ţesutul adipos implică prezenţa unui nivel ridicat de estrogen şi testosteron. De asemenea, autorii studiului atrag atenţia asupra faptului că o femeie obeză care îşi doreşte un copil ar trebui să slăbească înainte de a încerca să rămână însărcinată.

Bine de ştiut

Rata de succes a fertilizării in vitro este de 25 %.

Ştiai că...

... lenjeria prea strâmtă, baia fierbinte, sauna, febra şi activitatea fizică intensă scad fertilitatea masculină?
... prima fază a ciclului menstrual este dominată de hormonul estrogen, iar a doua, de hormonul progesteron? Aceşti doi hormoni sunt importanţi în susţinerea şi dezvoltarea sarcinii.
... infertilitatea feminină se tratează mai uşor decât cea masculină?
... folosirea lubrifianţilor în timpul contactului sexual reduce probabilitatea obţinerii unei sarcini?

Specialistul nostru

Diana Cocei, medic specialist obstetrică- ginecologie, specializare în FIV, Spitalul Prof. „Dr. Panait Sârbu“, Bucureşti

Fertilizarea in vitro reprezintă obţinerea embrionilor în laborator şi transferul lor în cavitatea uterină. În funcţie de tipul de patologie, aceşti embrioni se obţin prin fertilizare standard (punerea în contact direct a ovocitelor cu spermatozoizii) sau prin ICSI (injecţie intracitoplasmatică a spermatozoidului).

Procesul cuprinde mai multe etape: investigarea completă a ambilor parteneri, stimularea ovulaţiei cu preparate hormonale, puncţia ovariană pentru extragerea ovocitelor, prepararea spermei, obţinerea embrionilor şi cultivarea lor pentru două zile (embrion de patru celule), trei zile (embrion de opt celule) sau cinci zile (blastocist). Ulterior, se vor face şi embriotransferul, crioconservarea embrionilor de calitate rămaşi sau vitrificarea (păstrarea la rece). În cazul dozării pozitive, este necesară confirmarea ecografică a sarcinii.