Zidul Berlinului de pe Prut

Comuniştii de la Chişinău au închis frontiera pentru cetăţenii români care au dorit să intre în Republica Moldova. Autorităţile din Republica Moldova au inventat motive desprinse din romanele lui Kafka pentru a-i opri pe cetăţenii români să treacă graniţa.

Cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare, “vigilenţa” vameşilor moldoveni creşte într-un ritm ameţitor la vederea paşaportului românesc.

Nu mai puţin de 175 de cetăţeni români au fost opriţi în ultimele două zile să intre în Republica Moldova, semn că “îngrijorarea” comuniştilor de la Chişinău referitoare la “deplasarea în masă” peste Prut a românilor a fost pe deplin înţeleasă la frontiere.

Apucături ca în vremea sovietică

Isteria a luat amploare joi seară, când peste 20 de turişti au fost întorşi din drum la punctul de trecere a frontierei de la Ungheni, dar numai după ce vameşii le-au scotocit bagajele şi i-au interogat îndelung despre scopul şi durata vizitei.

Aflată în trenul “Prieteniei”, care face legătura între Bucureşti şi Chişinău, Hristina Popa, profesoară de limba română din Sighişoara, a povestit pentru “Adevărul” cum o călătorie de opt ore s-a transformat într-un maraton feroviar de 34 de ore.

Explicaţiile cetăţeanului român nu i-au impresionat pe vameşii moldoveni. “Urma să fim la o conferinţă, la Chişinău. Ni s-au verificat actele şi bagajele, după care am fost daţi jos şi ţinuţi vreo două ore în sala de aşteptare. Nu aveam voie să plecăm de acolo sau să ne plimbăm pe peronul gării”, spune Hristina Popa.

„Abia după ce ne-au urcat în trenul personal spre Iaşi, ne-au dat înapoi actele”, a mai afirmat profesoara. Hristina Popa susţine că documentele prezentate poliţiştilor erau perfect valabile şi includeau invitaţiile primite de la autorităţile basarabene care organizaseră conferinţa.

În plus, actele trecuseră fără probleme de verificări la punctul românesc de trecere a frontierei. „Mi-au spus că invitaţiile trebuiau să fie legalizate la un notar din România şi unul din Republica Moldova. Nouă nu ni s-a spus însă că ar trebui să facem acest lucru”, a precizat profesoara.

Certificat medical pentru HIV

Incidente similare au avut loc şi înalte puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova. La vama Leuşeni, trei scriitori români, care aveau asupra lor toate documentele necesare, au fost trimişi acasă sub pretextul că aveau în posesie “cărţi care nu corespund conceptului de statalitate şi democraţie din Republica Moldova”.

De asemenea, şase cetăţeni români au fost întorşi, ieri, de la frontiera cu Republica Moldova sub pretextul că nu au acte medicale care să ateste că nu sunt infectaţi cu HIV, relatează NewsIn.  Pe de altă parte, altor români care au intenţionat să intre în ultimele zile pe teritoriul Republicii Moldova li s-a cerut să prezinte  o invitaţie din partea unui cetăţean basarabean.
Cele două solicitări nu sunt cuprinse în protocolul încheiat între Bucureşti şi Chişinău.

În ciuda interdicţiilor impuse de comunişti, zeci de persoane au marcat, ieri, la Chişinău cea de-a 91-a aniversare a Unirii Basarabiei cu România din 1918. Evenimentul a fost marcat de un alt incident, deoarece poliţia i-a arestat pe doi dintre organizatorii manifestaţiilor dedicate Unirii.

Între aceştia s-a aflat şi un cetăţean român, care a fost amendat, apoi expulzat din Republica Moldova. În acest context, ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a anunţat că i-a cerut omologului său de la Chişinău, Andrei Stratan, explicaţii în legătură cu cetăţenii români care sunt opriţi şi întorşi de la frontiera moldoveană.

Suntem cetăţeni europeni sau aspirăm spre acest statut, motiv pentru care libera circulaţie şi respectarea drepturilor fundamentale sunt obligatorii

Cristian Diaconescu
ministrul român de Externe

Ziua Unirii

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării, în frunte cu Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului, Pantelimon Halipa – vicepreşedinte şi Ion Buzdugan – secretar, a hotărât că Basarabia “de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”.

De cine se teme Voronin?

Rezultatele ultimului sondaj de opinie dat publicităţii la Chişinău arată că Partidul Comuniştilor, condus de preşedintele Vladimir Voronin, ar putea obţine 36,2% din voturile alegătorilor la scrutinul legislativ din 5 aprilie.

Şanse reale de a ajunge în viitorul Parlament au, în acelaşi timp, trei formaţiuni de opoziţie: Partidul Liberal Democrat, condus de Vlad Filat, creditat cu 8,3% din opţiunile electoratului; Partidul Liberal, al cărui cel mai cunoscut reprezentant este primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă – cu 8,2%; Alianţa Moldova Noastră, condusă de fostul primar al capitalei Serafim Urechean, preferată de 5,4% din moldoveni.

Cu ochii pe electoratul indecis

Deşi tendinţele electoratului de peste Prut sunt evidente, analiştii spun că jocurile nu sunt încă făcute. Miza o reprezintă votul celor aproximativ 23% din moldovenii care nu au decis deocamdată cu cine vor vota şi care pot schimba raportul de forţe.  În plus, cele trei partide de orientare liberală s-au arătat dispuse să înfiinţeze o alianţă postelec­torală pentru a înlătura de la guvernare Partidul Comuniştilor.

Interdicţiile impuse în aceste zile românilor de către comuniştii de la Chişinău arată încă o dată slăbiciunea administraţiei Voronin, care, nesigură pe rezultatele scrutinului, face orice pentru a nu pierde frâiele puterii.

Voronin se vrea european, dar rămâne sovietic   Foto:EPA