Zbor deasupra unui cuib de cuci la Sighetu Marmaţiei

Dezumanizare totală. Aşa ar putea fi descris modul în care sunt trataţi bolnavii de la spitalul din Sighetu Marmaţiei, ţinuţi legaţi în cuşti. Canalizarea se deversează în curtea în care oamenii ar trebui să îşi petreacă timpul.

Toţi pacienţii de la Centrul de Reabilitare pentru Persoane cu Handicap Sighetu Marmaţiei, aflat în curtea Spitalului Municipal din oraş, vor fi mutaţi în alte spitale după ce s-a descoperit că bolnavi cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale internaţi aici sunt închişi în cuşti, legaţi cu cămăşi şi fâşii din cârpe. 

Dezvăluirea şocantă a fost făcută de membrii Centrului de Resurse Juridice. „Relocarea va fi realizată cu mijloace proprii, cu pregătirea prealabilă a beneficiarilor de către psihologul centrului, asigurându-se totodată si personalul necesar pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate în noile locaţii ale instituţiei“, a dat asigurări Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş, în subordinea căreia se află centrul.

„Ni s-a promis că vom fi lăsaţi să vedem ce se întâmplă, să ne asigurăm că nu există represalii, că oamenii ştiu unde pleacă“, a arătat ieri şi Georgiana Pascu, expertul CRJ care a condus vizita inopinată la Centrul de Recuperare. Aceasta a prezentat şi concluziile personale ale vizitei inopinate desfăşurate marţi. „Situaţia este foarte gravă. Din anul 2003, de când iau parte la astfel de controale, atât în ţară cât şi în străinătate, eu nu am mai văzut aşa ceva. Să vezi oameni în cuşti în România anului 2019 este incredibil. Mirosul din ele este de nedescris. Nu am cuvinte... Nu vorbim de camere proprii pentru izolare, ci de nişte cuşti unde nu ai loc nici să întinzi mâinile pe orizontală. Apoi, la Secţia de Psihiatrie vorbim de un dezastru absolut. Persoane legate cu cârpe, o tânără cu autism imobilizată pe hol, pe care de faţă cu noi au luat-o de mâini şi au dus-o într-un pat. Apoi, în salonul unde paturile erau lipite unul de altul, în mijlocul camerei era improvizat un izolator din cărămizi, iar în interior erau nişte bureţi bătuţi în cuie şi o uşă de lemn fără un geam... Nici nu pot să descriu cum arătau toaletele. Este o stare de dezumanizare totală“, a povestit Georgiana Pascu. 

Potrivit acesteia, în perioada septembrie 2017-septembrie 2018, Secţia de Psihiatrie a raportat 53 de decese, un număr mult mai ridicat comparativ cu alte judeţe din ţară. Comparativ, judeţe precum Timiş sau Cluj, judeţe cu populaţie mult mai numeroasă, au raportat 37, respectiv 42 de decese.

Ce spune legea

În replică, oficialii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş au transmis că pacienţii izolaţi în spaţiile de liniştire au „grave probleme de comportament, prezentând agitaţii psihomotorii care se manifestă prin autoagresare sau agresarea persoanelor din preajmă“, iar, referitor la faptul că trei pacienţi erau ţinuţi legaţi, au transmis că a fost „efectuată la recomandarea medicului psihiatru şi doar în scop de protejare a persoanelor în caz de autoagresiune, precum şi pentru a nu pune în pericol viaţa şi siguranţa celorlalte persoane cu dizabilităţi“.

Acest nou scandal vine în contextul în care în urmă cu două săptămâni, un pacient nesupravegheat internat la Spitalul de Psihiatrie Săpoca a ucis 6 persoane şi a rănit grav alte 7. „Nu putem face o echivalenţă falsă. Opţiunile nu sunt între a-i lega pe pacienţi sau a-i lăsa nesupravegheaţi. Legea este clară. Din păcate, există un deficit general de personal, o lipsă de secţii separate. La Sighetu Marmaţiei sunt 80 de posturi lipsă, la Săpoca este de 63% deficitul de personal“, a precizat Georgiana Pascu.

Specialiştii din Sănătate atrag însă atenţia că Normele de aplicare a Legii sănătaţii mintale prevăd în mod expres modul în care se face contenţionarea beneficiarilor, şi că în niciun caz aceasta nu se face prin mijloace improvizate sau pentru perioade de timp de mai multe ore. „Evident, în cazul acestor pacienţi există situaţii în care libertatea lor de mişcare trebuie limitată. Pentru acest lucru trebuie să existe o  stare de pericol iminent, pentru el sau alţii, şi care rămâne de apreciat la latitudinea medicului. Legea spune explicit cum se realizează contenţionarea. În niciun caz prin mijloace improvizate şi nu pentru mai mult de 20-30 de minute. După acest interval, medicul trebuie să decidă o metodă de contenţionare chimică. Imobilizarea beneficiarilor nu este o formă de tratament, se spune clar în lege. Din păcate, în astfel de centre avem de-a face cu o degradare profesională, unde rămân doar acele persoane cu ficaţii tari să lucreze acolo. Iar aceste centre ajung să se «reformeze» după propriile reguli, asemenea unor colectivităţi primitive. Este o cultură a dezumanizării“, a explicat psihiatrul Gabriel Diaconu.

Falsă protecţie sau rea-intenţie

Reprezentanţii societăţii civile spun că situaţiile de abuz asupra persoanelor cu dizabilităţi şi instituţionalizate nu este o noutate, ci din contră, o realitate care trenează de zeci de ani. „Nimeni nu s-a aplecat asupra acestei categorii sociale, dosită în spatele unor uşi închise, fie că vorbim de spitale de psihiatrie sau de centre rezidenţiale. Abuzurile asupra pacienţilor cu dizabilităţi rămân o realitate ascunsă, deşi diferite organizaţii ale societăţii civile au reuşit să scoată la suprafaţă aceste cazuri teribile din interiorul sistemului. Niciuna dintre guvernările care au fost de-a lungul timpul nu a luat nicio măsură în acest sens. Rând pe rând, guvernanţii au fost uimiţi, oripilaţi de imagini cu bolnavi legaţi, dar nimeni nu a făcut ceva concret“, arată preşedinta Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, Maria Mădălina  Turza. 

Experta spune că există mai multe tipuri de responsabili sau vinovaţi şi mai multe niveluri de răspundere care, în fapt, nu îşi asumă nicio răspundere. „În primul rând, răspunderea directă este a celor care au aplicat tratamente inumane, degradante şi de tortură în unele cazuri, asupra persoanelor cu dizabilităţi. Aceştia trebuie să răspundă în faţa organelor de cercetare penală care ar trebui să reacţioneze pozitiv la numeroasele sesizări şi nu o fac sau ar trebui să se autosesizeze. Miniştrii direct responsabili de aceste atrocităţi nu monitorizează, nu alocă resurse şi nu fac modificări de politică publică sau legislaţie în domeniu. Iar când vorbim de instituţii, vorbim despre Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, autoritate independentă, aflată în coordonarea Senatului, a cărui fişă de post este exact monitorizarea spitalelor de psihiatrie şi a altor centre închise. Acest Consiliu nu a făcut nimic de trei ani, deşi are capacitate procesuală activă, putând da în judecată instituţiile statului pentru şi în numele persoanelor cu dizabilităţi, lucru care nu se întâmplă“, a mai spus Turza.

În acest context, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a precizat că beneficiarii Centrului de Recuperare şi Reabilitare nu sunt pacienţii Ministerului Sănătăţii. „Aceştia nu sunt pacienţii spitalului sau ai sistemului de sănătate, ci din sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap din subordinea Ministerului Muncii. Mâine-dimineaţă va fi gata raportul DSP-ului, pentru că de acum două seri, cei de la DSP au fost acolo şi au verificat condiţiile igienico-sanitare şi modul în care au fost cazaţi pacienţii, pentru că inclusiv o mutare temporară a acestora trebuie autorizată“, a declarat ministrul Sănătăţii, pentru „Adevărul“. ;

Încă un „caz Săpoca“. Un pacient drogat a atacat mai multe cadre medicale

Un pacient care a consumat droguri a bătut mai multe cadre medicale de la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean din Focşani. Bărbatul a devenit violent după internare şi a sărit la bătaie, fiind imobilizat cu greu. Scandalul s-a petrecut în noaptea de marţi spre miercuri în Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean din Focşani. 

Agresorul, un bărbat de 30 de ani, a atacat personalul medical, reuşind să rănească mai multe persoane înainte să fie imobilizat. Se pare că ieşirea violentă a fost provocată de consumul de droguri. Pacientul avea o intoxicaţie cu substanţe interzise, probabil canabis.