WP: Măsură excepțională a CC din România, unde liderii europeni urmăreau cu sufletul la gură o cursă prezidențială de mare miză

Curtea Constituțională (CCR) a luat vineri măsura excepțională de a anula alegerile prezidențiale din România după ce serviciile de securitate au apreciat că națiunea a fost ținta „acțiunilor hibride ale Rusiei”, scrie Washington Post.

Vestea s-a răspândit în toată Europa, unde liderii continentului au urmărit îndeaproape cursa intensă cu potențialul de a determina viitorul unui membru NATO important din punct de vedere strategic.

„Trebuie să fim cu toții conștienți că Rusia încearcă să intervină în alegerile noastre”, a declarat Siegfried Mureșan, membru al Parlamentului European din partea Partidului Național Liberal de centru-dreapta. „Interferența lor s-a accelerat în ultimele luni, iar alegerile din România au fost un test pentru reziliența întregii Uniuni Europene.”

CCR a anulat turul II ce urma să aibă loc duminică și a invalidat primul tur de scrutin din 24 noiembrie, în care Călin Georgescu, un inginer agricol în vârstă de 62 de ani, care l-a lăudat pe președintele rus Vladimir Putin, a ieșit pe primul loc după o ascensiune fulgerătoare. Guvernul va trebui acum să reia procesului electoral în integralitatea lui., organizând noi alegeri la o dată nespecificată.

Georgescu a făcut campanie fără partid politic și a declarat buget 0 pentru publicitate electorală, dar, propulsat de conținutul viral pe TikTok, a trecut de la 1% susținere în urmă cu o lună la câștigarea primului tur cu 22,9 la sută.

Documente desecretizate săptămâna trecută au arătat că o operațiune susținută de Rusia a contribuit la manipularea algoritmilor TikTok pentru a crește popularitatea lui Georgescu.

Instanța nu și-a motivat decizia, invocând în schimb o dispoziție constituțională care îi dă autoritatea de a „a asigura respectarea procedurii de alegere a Președintelui României și de a confirma rezultatele votului”.

Temându-se de o îndepărtare de Occident, mii de protestatari au înfruntat joi temperaturile scăzute pentru a manifesta împotriva interferenței rusești, scandând „Jos fascismul” și „Aici este Europa”, în timp ce fluturau steagurile Uniunii Europene și României.

Demonstranții și clasa politică proeuropeană din țară și-au declarat sprijinul pentru Lasconi, în vârstă de 52 de ani, care și-a propus să devină prima femeie președinte al României. Ea a expus o viziune prodemocratică și a exprimat sprijinul ferm pentru UE și alianța NATO.

Analiștii au apreciat că a avut o prestație slabă într-o dezbatere televizată, arătând lacune de cunoștințe în domeniul afacerilor externe, al apărării și al problemelor de securitate. Totuși ea a încercat să aducă un mesaj de unitate, pozitiv și de stabilitate în cursă, în timp ce adversarul ei a promovat teoriile statului paralel și divizarea cu privire la refugiați, cultivând în același timp votul religios.

Decizia CC a provocat reacții amestecate în rândul partidelor politice

Elena Lasconi, fostă jurnalistă și primar, o pro-occidentală, care trebuia să-l înfrunte duminică pe Georgescu, a reacționat: „Astăzi, statul român a călcat în picioare democrația. Condamn cu tărie ceea ce au făcut astăzi, au distrus 35 de ani de democrație.”

Premierul Marcel Ciolacu, care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur, a salutat hotărârea: „Decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale este singura soluție corectă după declasificarea documentelor din ședința CSAT ce a arătat că rezultatul votului românesc a fost flagrant denaturat, în urma intervenției Rusiei. Alegerile prezidențiale trebuie reluate.”

„RUŞINE!!! O lovitură de stat în plină desfășurare! Nu vom ieși în stradă, nu ne vom lăsa provocați, acest sistem trebuie să cadă democratic!”, a postat pe Facebook George Simion, un politician de extrema dreapta care l-a susținut pe Georgescu, 

Înainte de decizia instanței, cursa a produs îngrijorare printre oficiali de la Washington și în  capitalele europene, care au văzut România drept cel mai recent câmp de luptă al războiului hibrid între Rusia și Occident.

Secretarul de stat Antony Blinken a remarcat joi: „Autoritățile române descoperă un efort rusesc – de amploare și bine finanțat”.

Departamentul de Stat al SUA a avertizat într-o declarație că, în timp ce românii sunt liberi să-și aleagă președinții, o decizie de dezangajare față de comunitatea transatlantică „ar avea un impact negativ serios asupra cooperării SUA în domeniul securității cu România” și că restricționarea investițiilor străine „ar descuraja companiile americane de la continuarea investițiilor în România.”

România este membră a Uniunii Europene din 2007 și un susținător fiabil al vecinului său, Ucraina. A furnizat Kievului o baterie patriotică de apărare aeriană și servește drept punct de tranzit major pentru transporturile de cereale - apărarea și liniile de salvare economice pe care Georgescu a promis că le va bloca.

Oboseala față de război a crescut în anumite părți ale Europei. În cazul în care Georgescu ar câștiga în cele din urmă președinția, el s-ar alătura premierului ungar Viktor Orban și prim-ministrului Slovaciei Robert Fico în calitate de lideri populiști în cadrul UE ce adoptă o atitudine mai îngăduitoare față de Moscova.

Georgescu face apel la românii care, ca mulți alegători din Occident anul acesta, sunt porniți să pedepsească elitele politice tradiționale.

„Oamenii au devenit atât de dezamăgiți de performanța clasei politice, încât sunt dispuși să dea foc casei de dragul schimbării”, a declarat Oana Popescu-Zamfir, directorul GlobalFocus Center, un think tank din România. „Ei văd asta ca pe un fel de distrugere creativă și sunt dispuși să-și asume orice risc.”

Lasconi a catalogat Rusia drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a României – spunând că Putin trebuie oprit.

„Rusia se joacă cu mințile oamenilor”, a spus ea într-o dezbatere televizată joi. „Este un război hibrid.”

În schimb, Georgescu l-a descris în 2021 pe Putin drept un „lider” care „își iubește țara”, în timp ce  situația din Ucraina este „manipulată” în sensul unui conflict pentru „a ajuta financiar complexul militar-industrial al SUA”.

Și-a atenuat retorica în timpul campaniei, angajându-se că nu va scoate țara din UE sau NATO. El a împrumutat, de asemenea, puncte de discuție de la unul dintre presupusele modelele sale politice: președintele ales Donald Trump. El a promis că va pune România „pe primul loc”, a alimentat temerile legate de declinul Europei și a spus că va pune capăt războiului din Ucraina „implicându-se personal”. El a înrolat preoți și călugări ortodocși conservatori în armata sa online de susținători.

Președintele României, Klaus Iohannis, a desecretizat miercuri documente de la serviciile de informații ale țării care evaluează că ascensiunea fulgerătoare a lui Georgescu – bazată parțial pe milioane de vizualizări pe TikTok și alte platforme de socializare – a fost ridicată de „acțiuni hibride agresive ale Rusiei”.

Parchetul General a solicitat mai multe informații cu privire la documente, precum și o analiză de la curtea constituțională. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România a declarat că analizează și posibilitatea deschiderii unui dosar penal asupra campaniei lui Georgescu, la solicitarea procurorilor.