Reprezentanţii sistemului judiciar susţin impunerea unui prag valoric redus pentru abuzul în serviciu. Gabriela Baltag: „Se impune un prag ridicat”

Reprezentanţii sistemului judiciar şi ai mediului academic şi profesiilor juridice liberale prezenţi la cea de-a doua dezbatere organizată de Ministerul Justiţiei privind modificarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu au susţinut că este necesară impunerea unui prag valoric privind această infracţiune pentru a aduce o predictibilitate legii, însă trebuie pus un prag redus pentru a nu încuraja încălcarea legii.

UPDATE Reprezentanţii sistemului judiciar, ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ai mediului academic şi profesiilor juridice liberale au mai spus că trebuie stabilită şi gravitatea faptei, dar şi că noua reglementare trebuie să precizeze că pragul a fost atins inclusiv prin cumul de infracţiuni, potrivit News.ro.

„Nu putem ignora deciziile Curţii Constituţionale. Infracţiunea de abuz în serviciu nu este singura din Codul Penal, iar alte infracţiuni nu sunt supuse pragului. Dar instituirea unui prag valoric ar aduce o predictibilitate. Anumite state pedepsesc abuzul în serviciu, altele nu, dar cele care o fac nu au prag. Eu cred că acest prag ar trebui stabilit pornit de la o sumă minimă, care să nu încurajeze încalcarea legii. Exista situaţii când răspunderea penală poate fi înlăturată dacă prejudiciul este sub o anumită sumă sau este reparat. Semantica acestei infracţiuni trebuie avută în vedere, să spunem ce înseamnă grav”, a declarat reprezentantul Asociaţiei Forumului Judecătorilor din România, Ciprian Coadă.

El a subliniat că este necesar[ stabilirea pragului, dar trebuie instituit un prag redus pentru a nu constitui un prilej pentru încălcarea legii. Judecătorul a adăugat că impunerea unui prag mai consistent ar crea inclusiv discriminări între cetăţeni, punct de vedere susţinut şi de procurorul DNA Marius Bulancea, care a spus că valoarea care ar trebui avută în vederea este salariul minim pe economie, întrucât o valoarea mai mare ar crea o discriminare nejustificată între funcţionarii publici şi demnitari.

„Cred că este evident ce vrea CCR şi CCR vrea introdus un prag. O lege care nu va impune un prag ar putea fi declarată neconstituţională. (...) Dacă ar fi necesar un asemenea prag - noi vedem zi de zi infracţiuni de abuz în serviciu şi s-ar putea să fim organul care se întâlneşte cel mai des cu astfel de infracţiuni -, cred că trebuie făcută o analiză de la ce prag magistraţii cred că infracţiunea este prea puţin gravă. Cred că o asemenea analiză ne-ar da valoarea de referinţă”, a spus procurorul.

Paul Cosac, consilierul şefului DIICOT, consideră că noua reglementare trebuie să precizeze că pragul a fost considerat atins şi prin cumul a mai multe infracţiuni mai mici.

„Decizia CCR impune un prag în acest moment. Reglementarea trebuie să vizeze şi intensitatea vătămării intereselor prevăzute de textul de lege. Considerăm că noua reglementare ar trebui să precizeze că acesta a fost considerat atins prin mai multe infracţiuni. Dacă prin mai multe infracţiuni s-a atins pragul, trebuie considerat atins prin cumulul lor”, a spus consilierul.

Bogdan Gabor, preşedintele Asociaţiilor Procurorilor din România (APR) a spus că ar trebui instituite nişte infracţiuni în clauze speciale în ceea ce privelte achiziţiile publice

„Din nevoia de respectare a celor două decizii ar trebui instituite infracţiuni speciale la nivelul achiziţiilor publice, pentru că se pot încalca proiecte şi aduse prejudicii imense. În Codul Penal ar trebuie să fie trecute infracţiuni specifice”, a subliniat acesta.

Şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor de judecată şi ai asociaţiilor au spus că trebuie stabilit pragul, însă trebuie stabilită şi gravitatea faptei pentru care inculpatul este condamnat sau amendat penal. AMR şi UNJR nu au reprezentanţi în sala de judecată.

Prag ridicat vs. prag redus

Reprezentanţii CSM, Parchetului General şi DNA susţin că nu se impune un prag valoric în cazul incriminării abuzului în serviciu., iar dacă acesta s-ar introduce ar trebui să fie redus.

Judecătoarea Gabriela Baltag, membru CSM: „Sunt în opinia minoritară din CSM, se impune un prag ridicat.  Nu putem avansa o sumă concretă, putem însă tine cont de practică, putem să îl raportăm la consecinţe grave/deosebit de grave, e obligatoriu să NU stabilim un prag de un leu sau doi. Trebuie să există o delimitare concretă fata de celelalte răspundeţi, civile, delictuale, disciplinare …Cam şapte judecători au exprimat această poziţie minoritară.”

Procurorul Cristian Ban, vicepreşedinte CSM: „Am apreciat că nu se impune acest prag, fac parte din opinia majoritară.  Dacă se ajunge la concluzia că se impune acest prag valoric, vedem o orientare pe statistica Miniserului Public, să vedem în cate decizii s-a constatat că nu este pericol, sau in câte dosare s-a dat renunţare la urmărire penală, pe motiv că prejudiciul este mic.”
Judecătoarea Gabriela Baltag: „CCR aminteşte, în decizia din 2017, că încă din 2016 a cerut prag.”

Procuroarea Adriana Şandru (Parchetul General): „Nu se impune prag, incriminarea nu trebuie condiţionată. Ar scăpa multe fapte care ar trebui incriminate. Doar magistratul trebuie sa aprecieze”.
Procurorul Ovidiu Predescu (Parchetul General): „Niciodată nu s-a trimis în judecată pentru un prejudiciu mai mic de 1.000 de lei. Sunt în curs de redactare a unui material şi am plecat cu redactarea de la paragraful 55 din decizia CCR.”

Tudorel Toader: „Şi noi am făcut un studiu privind incriminarea abuzului în statele UE. Studiul a apărut întâi în presă, apoi a ajuns la mine.”

Judecătorul Iulian Ilie Dragomir,  vicepreşedinte al Curţii Supreme: „Nu ar fi potrivit relativ la situaţia ICCJ care dă decizii definitive în materie penală, să propunem noi un prag.  Aşteptăm studiile, cele făcute pro şi cele contra pragului, că sa avem un punct de vedere.”

Judecătoarea Mirela Popescu, preşedinte Secţia Penală ICCJ: „Ar putea fi făcut un studiu şi la nivelul instanţelor, pentru a vedea cum au apreciat judecătorii asupra intensităţii vătămării sau a pragului. Doar procurorul poate da soluţii de renunţare la urmărire penală...Pe rolul instanţelor sunt dosare, chiar şi la ICCJ, unde se aşteaptă să se pună de acord codul penal cu deciziile CCR, unde soluţia trebuie adoptată în funcţie de ceea ce va stabili legiuitorul. ”
Tudorel Toader:  Trebuie sau nu trebuie prag?
Judecătoarea Mirela Popescu: „Noi am discutat de anul trecut, şi la noi erau păreri pro şi contra, după părerea mea ar trebui stabilit un prag, dar cuantumul cade în sarcina legiuitorului. Ultima decizie a fost publicata in Monitrul Oficial  vineri.”

Procurorul Marius Bulancea, şeful Secţiei a II-a din DNA: „Dacă am avea o lege fara prag, am riscă sa fie şi aceea neconstituţională. Credem că specialiştii din Ministerul Justiţiei pot lua o decizie documentată.  Dacă se ajunge la concluzia că se impune prag, am putea avea un punct de vedere cu privire la cuantumul, pentru că vedem zi de zi astfel de infracţiuni.  Cred că cel mai bun argument a fost deja enunţat, ar trebui sa plecam de la practica judiciara, să vedem până la ce nivel s-au decis hotărâri de renunţare. Alternativ, dacă nu ar fi suficiente asemenea soluţii, credem că valoarea pe care să o avem în vedere este salariul minim pe economie. O valoare mai mare ar crea o discriminare între demnitari spre exemplu şi persoane fără calitate specială.
Ar trebui însă să avem în vedere şi intensitatea vătămării drepturilor, spre exemplu daca de aduce o tulburare gravă intereselor.

Tudoel Toader: „Ca să concluzionez, consideraţi că este necesar pragul, că Ministerul Justiţiei poate să îl stabilească, dar eu fac doar precizarea că MJ nu hotărăşte, ci doar propune mai departe o soluţie, legiuitorul are deplină libertate”.

„Noi ne-am întâlnit pentru a găsi un prag rezonabil”

La finalul dezbaterii, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus că nu oferă pe loc o concluzie, dar este convins că în final se va ajunge la o înţelege comună.

„Am purtat ambele discuţii cu ambele categorii. Nu dau nicio concluzie, dar aş spune că la dezbaterea cu dânşii (societatea civilă şi cetăţenii, n.r.) vocea majoritară a spus că nu trebuie prag, dar aici se pare că majoritatea a fost în sensul celălalt. Noi ne-am întâlnit pentru a găsi un prag rezonabil. Citeam undeva că suedezii au un sentiment de mulţumire când îşi plătesc taxele şi impozitele. Eu sunt convins că ar trebui să avem acelaşi sentiment când vom ajunge la înţelegerea că legea este opera comună a celor care vor să participe la împărţirea ideillor şi opiniilor, care sunt diferite, dar ajung la o înţelegere”, a declarat ministrul, citat de News.ro.

El a spus că nu deţine „soluţia miraculoasă”, însă cea mai bună idee poate apărea de oriunde.

Dezbaterea publică

Ministerul Justiţiei (MJ) organizează a doua dezbatere publică pe tema introducerii pragului valoric în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu, după ce judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că este nevoie de această precizare. La discuţii vor participa reprezentanţii instanţelor, parchetelor şi ai CSM, dar şi cei ai organizaţiilor, magistraţilor, avocaţi, notari şi executori.

Peste 1.000 de oameni au protestat duminică  faţă de noul guvern şi faţă de ultimele decizii ale Curţii Constituţionale. Concret, aceştia au reclamat hotărârea CCR de desfiinţare a noţiunii de conflict de interese pentru funcţionarii publici şi înlocuirea ei cu sintagma "folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane", cât şi desfiinţarea infracţiunii de tentativă la abuz în serviciu. De asemenea, protestarii au manifestat împotriva deciziei CCR prin care obligă Parlamentul să puna prag la abuzul în serviciul, dar şi că a publicat o hotărâre prin care cenzurează publicarea opiniilor concurente ale judecătorilor.

Pe 28 iunie, reprezentanţii societăţii civile au sugerat, în cadrul primei dezbaterii referitoare la redefinirea abuzului în servicu, eliminarea pragului prin transformarea infracţiunii în una „de pericol", fie stabilirea unui prag minim.