Fostul şef al Exploatării Miniere din Alba: „Oamenii din Roşia au fost cumpăraţi“
0Fostul şef al Exploatării Miniere din Alba analizează cauzele ce au dus la impasul de astăzi: sărăcia cruntă şi banii aruncaţi cu valizele. Aurel Sântimbrean îi blamează şi pe locuitorii din zonă care, în schimbul recompenselor ce le-au fost oferite, au acceptat să-şi vândă şi locurile de veci.
Aurel Sântimbrean a fost cândva şeful Exploatării Miniere de Stat de la Roşia Montană. Timp de 30 de ani, până în 1987. Acum este un simplu pensionar şi locuieşte în comuna natală din numele căreia, după bunul obicei din zonă, îşi trage şi numele de familie: Sântimbru, judeţul Alba. Aurel Sântimbrean are însă o autocaracterizare pe care o rosteşte mândru în fiecare dintre cele câteva zeci de interviuri care i-au fost solicitate de când a izbucnit scandalul Gold Corporation: "Mă simt mai mult roşean, decât sântimbrean".
Adăugirea nu este întâmplătoare şi în niciun caz fără temei. Fostul inginer ştie pe din afară istoria Roşiei Montane, de la prima atestare documentară, până în zilele noastre. A scris şi cărţi despre comuna din judeţul Alba, a participat şi la studii colective, însă cel mai mândru se simte de faptul că-i "ştie pe toţi din comună, toţi mă salută şi mă primesc în casă". Iar prin ochii săi, istoria scandalului de la Roşia Montană devine instantaneu o istorie cursivă, clară şi mai ales logică, constituită în jurul câtorva cuvinte- cheie: ignoranţă, indiferenţă, bani şi dezastru.
„Riscurile sunt uriaşe"
Cauzele „dezastrului de acolo", cum numeşte Sântimbrean impasul de la Roşia Montană trebuie căutate în perioada imediat următoare schimbării regimului comunist. „Începând cu 1990, încet-încet, an după an, autorităţile au micşorat investiţiile în mineritul din zonă. La mijlocul anilor '90 se ajunsese la o situaţie cu totul dramatică. Salariile erau mizerabile, dar şi mai dramatice erau condiţiile de muncă. Utilajele erau complet învechite, cea mai mare parte fuseseră folosite încă de la exploatările din anii '60 - '70."
Apariţia companiei Gold Corporation în zonă i-a fost anunţată lui Sântimbrean de şeful minei Roşia Montană din acea perioadă. Acesta i-a solicitat ajutorul pentru o echipă de geologi străini, veniţi în zonă pentru a verifica potenţialul minier. „Când am văzut primele schiţe,
mi-am dat seama ce i se pregăteşte Roşiei Montane. O exploatare mare, cu riscuri uriaşe. La prima puşcare nu va mai rămâne nimic în Roşia. Nu ţin cont că muntele acolo e găurit, ca un şvaiţer, de la fostele exploatări", explică fostul inginer.
Potrivit lui Sântimbrean, sosirea companiei de exploatare minieră la Roşia Montană a echivalat pe termen lung şi cu prăbuşirea definitivă a unei comunităţi vlăguite deja chiar de către indiferenţa statului român. „În 1997, lucrurile stăteau prost în Roşia. Oamenii erau săraci, fără loc de muncă, fără calificare şi fără vreo şansă de angajare în zonă. Când au început să arunce cu bani, majoritatea a acceptat imediat. A izbucnit un conflict între generaţii, în cadrul familiilor: tinerii voiau banii, să plece de acolo. Bătrânii îşi doreau să rămână în zonă. De cele mai multe ori au învins cei tineri", povesteşte Sântimbrean.
Efectele banilor oferiţi la Roşia Montană sunt descrise de fostul şef al exploatării prin două imagini extrem de sugestive. "Personal, ştiu sigur exemplul unei gospodării extrem de modeste care s-a vândut cu o sumă de aproape 100.000 de euro. Banii le-au luat minţile oamenilor. Şi-au vândut şi locurile de veci. Apoi, când au aflat că nişte vecini ceruseră mai mulţi bani pentru că aveau pomi fructiferi în curte au început cu toţii să-şi planteze peste noapte copaci în curţi", îşi aduce aminte Sântimbrean.
Ministerul Mediului se ia după „Adevărul"
Situaţia exploatării aurifere de la Roşia Montană a fost multă vreme dată uitării de către autorităţi. Însă, odată cu lansarea dezbaterii „Ce facem cu Roşia Montană?" de către ziarul „Adevărul", Adevărul TV şi www.adevarul.ro, se pare că guvernanţii şi-au adus brusc aminte de acest proiect. Astfel, la nici două saptămâni de la demersul jurnalistic iniţiat de „Adevărul", Ministerul Mediului a anunţat deschiderea propriei dezbateri legate de soarta localităţii din judeţul Alba. Cei care vor să-şi spună părerea despre proiectul Roşia Montană pot trimite propunerile, până la 1 aprilie, la Ministerul Mediului şi Pădurilor. La începutul săptămânii, Prezidiul Academiei Române a reconfirmat poziţia exprimată anterior cu privire la caracterul inacceptabil al proiectului de exploatare a aurului din Munţii Apuseni, proiect care, în forma actuală, „periclitează mediul şi patrimoniul istoric şi arheologic".
Dezbaterea continuă
Invitaţii noii runde de discuţii, transmisă live, vineri, pe www.adevarul.ro, de la ora 15.00, sunt Mircea Toma, jurnalist, Afrodita Iorgulescu, profesor universitar ASE, şi Ovidiu Marincea, jurnalist la „Adevărul". Prin telefon vor intra în direct Iuliu Mureşan, preşedinte CFR Cluj, şi Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor.